Skip to content
Actualitate

1 iunie: Copiii de azi au tot ce le trebuie. Mai puțin timp liber

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Între cursuri de engleză, antrenamente de baschet și ore de matematică, copiii din orașele României trăiesc o copilărie mai aglomerată ca oricând. Datele sunt îngrijorătoare, dar povestea e mai complicată decât pare.

Iulian are nouă ani. Locuiește în Ilfov, merge la școală în București. Cursuri dimineața, after-school până la două, prânzul în mașină, engleză marțea și joia, baschet miercurea și vinerea – unde ajunge de la patru în loc de șase pentru că sora lui are și ea activități în același club. Seara, douăzeci de minute de tabletă. La zece și jumătate, somn, arată o cercetare publicată în Revista ”Calitatea Vieții”.

Din agenda săptămânală a Cristinei, 10 ani: luni – meditații matematică 16:30–19:00 · marți – meditații admitere gimnaziu 14:30–16:30 · miercuri și vineri – engleză la centru 16:00–17:30 · joi – chitară la after-school · week-end – cumpărături cu mama, teme 14:00–16:00, „program liber”

Cristina are zece ani și știe exact ce înseamnă timp liber: „eu aleg să fac ce-mi vine mie atunci”. Nu neapărat să nu faci nimic – ci să decizi tu. Timp liber în care chiar ea decide, are cinci până la șapte ore pe săptămână. Restul e totul programat de dinainte.

Cifrele din spatele zilei copilului

Institutul Național de Statistică publică în fiecare an, pe 1 iunie, câteva date. Anul acesta confirmă declinul sever al cifrelor.

  • Numărul copiilor cu vârsta mai mică de 18 ani cu  domiciliul în România  a fost la 1 ianuarie 2026 de 3,6 milioane, în scădere cu aproape 900.000 în ultimii douăzeci de ani. Această scădere a fost cauzată atât de reducerea natalității cât și de migrația internațională. 
  • Ponderea minorilor în totalul populației a fost la 1 ianuarie 2026 de 17,0%, în scădere fată de anii anteriori
  • În anul 2025, numărul nou-născuților a fost de 145.700 copii, cel mai mic din 1930  până în prezent.
  • Dintre aceștia 134.200 copii s-au născut în România, iar 11.500 copii s-au născut în străinătate .
  • Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72,4%
  • În anul 2024, un număr de 1207 copii au beneficiat de adopții definitive și irevocabile, dintre care 1202 în cadrul adopțiilor naționale și 5 prin adopții internaționale.
  • În anul 2025 ponderea copiilor de 16-17 ani care au accesat internetul ȋn ultimele 3 luni a fost de 97,79%, iar ponderea celor care au accesat internetul ȋn fiecare zi a fost de 99,89%. Ȋn ceea ce privește scopul utilizării internetului, participarea la rețelele de socializare înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare (96,62%), urmată îndeaproape de efectuarea apelurilor vocale sau video prin intermediul internetului (92,59%). Urmează utilizarea mesageriei instant (86,39%) și a serviciilor de e-mail (66,73%) confirmă prevalența comunicării digitale rapide și eficiente, ca mijloc principal de interacțiune. Activitățile cu specific educațional înregistrează cele mai scăzute ponderi.

Ce spune istoria

Adrian Majuru, istoric și antropolog român, director al Muzeului Municipiului București, a scris o carte despre 175 de ani de copilărie românească. Una dintre descoperirile lui: ancheta lui Carol I prin școlile rurale de la începutul secolului XX a găsit că cei mai mari dușmani ai educației erau preoții și primarii. La slujbe, argumentul lor era că la ce bun atâta la școală dacă e nevoie de brațe de muncă. Se dădeau amenzi dacă copiii nu mergeau la cursuri – și nu erau deloc mici.

Întrebat care sunt plusurile și minusurile copilăriei acestei generații față de minusurile sau plusurile generației trecute, Adrian Majuru explică: 

„Sunt ca vasele comunicante . Ca o clepsidră care se întoarce mereu, odată cu fiecare generație. Întotdeauna să umple ceva și se pierde ceva. O data la 30 de ani – 40 de ani se întoarce clepsidra. Dacă luăm generația noastră și cei care astăzi au 20 de ani. …Încep să piardă empatizarea cu ceilalți și opțiunile de salvare către exterior. Către lumea care se dezvoltă liber… putem vorbi chiar despre schimbarea naturii umane. Totul se restrânge la un device care îți oferă opțiuni de modelare profesională, de loisir, baze de date de diferite natură, opțiuni variate de distracție. Și vezi adesea doi tineri care pot forma un cuplu, dar fiecare e cu device-ul lui și cu lumea lui și care nu comunică.  Au ajuns și cei trecuți de 50 de ani să trăiască astfel, fiecare cu telefonul lui inteligent și urmărește, ceea ce îl interesează.”, explică Adrian Majuru, istoric

România intră în al doilea sfert de secol XXI cu mai puțini copii ca oricând de la al Doilea Război Mondial. Cei care rămân cresc mai în siguranță, mai educați și mai conectați decât orice generație anterioară. Dar cu mai puțin timp liber decât le-ar trebui.