Șeful Armatei rămâne cu telefonul confiscat de DNA. Decizie a instanței 

Curtea de Apel București a respins luni cererea șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, de a-i fi restituit un telefon mobil ridicat de DNA. El este acuzat de procurori că a intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, astfel încât 20 de candidați nu au mai plătit taxă, trei urmând să intre în MApN după absolvire. 

În 2 iunie, generalul Gheorghiță Vlad a fost chemat la sediul DNA, unde a fost anunțat că are calitatea de suspect pentru complicitate la uzurparea funcției.

Procurorii i-au reținut un telefon mobil ca probă în cadrul anchetei, iar generalul a încercat să-l recapete, atacând la Curtea de Apel ordonanțele DNA. Luni, instanța i-a repins solicitarea, iar decizia este definitivă.

Pe lângă cererea pe fond, judecătorii Curții de Apel București i-au respins generalului și o solicitare de sesizare a Curții Constituționale cu privire la dispoziții din Codul de procedură penală și Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, scrie Agerpres.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce șefului Armatei

Potrivit DNA, în cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță a înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul MApN.

„Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate”, spun procurorii.

Conform DNA, prin această modalitate „au fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora de pe locurile cu taxă pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare trei candidați să fie încadrați pe posturi de ofițer la Ministerul Apărării Naționale”.