Procesul de stabilire a ROBOR de către cele 10 mari bănci sancționate cu amenzi record de către Consiliul Concurenței „a fost viciat”, iar „comportamentul” acestora a creat condițiile pentru o creștere a acestui indice, spune președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, într-un interviu pentru publicul HotNews.
- „See you in court (n.r. – ne vedem în instanță)!”, este mesajul lui Chirițoiu pentru cele 10 bănci amendate cu 710.000.000 de euro, care vor să conteste în instanță sancțiunile primite de la Consiliul Concurenței.
- El explică amenzile și spune de ce instituția sa nu se teme de judecată.
- În interviul pentru HotNews, el mai spune cum pot obține despăgubiri românii care au rate la bănci.
„Când decizia va deveni publică, ea va putea fi folosită în procese civile”
HotNews: Ce ați descoperit în urma investigației la bănci? De când se întinde prejudiciul și ce ar trebui să știe oamenii care vor considera că au de recuperat anumiți bani?
Bogdan Chirițoiu: Deci perioada vizată de investigație este din 2018 până în prezent. Deci e o perioadă destul de îndelungată. Nu este un cartel în sensul clasic de stabilire de un anumit nivel al dobânzii, ci e doar un schimb de informații care permite participanților la fixing să se ducă mai sus decât condițiile de piață ar impune. Cât mai sus? Nu știu să vă spun. Asta în cadrul procesului civil s-ar putea stabili, cât de mare ar fi prejudiciul cauzat.
Deci știm durata. Cei care sunt potențial afectați sunt cei care au avut credite în lei în perioada respectivă și care nu erau legate la IRCC, pentru că IRCC-ul e totuși fundamental legat de tranzacții efective, deci nu e atât de vulnerabil la o distorsionare a indicilor.
Procedura asta ar însemna, să meargă în procese civile. Nu știu să vă spun acum numărul. Nu a fost relevant pentru investigația noastră.
– Ca să se ducă în procese civile ce ar însemna?
– Teoretic, pot să fac asta din momentul când decizia devine publică. Ea va deveni publică undeva în toamnă. Deci noi o vom comunica băncilor probabil în cursul acestei veri.
Apoi, vom intra în lungul dialog cu băncile privind confidențializarea anumitor cifre. Sunt 10 bănci și o să dureze. Când ajungem la o înțelegere cu băncile privind ce elemente sunt confidențiale, atunci o să punem pe site-ul nostru decizia.
Și în momentul acela ea va putea fi consultată și cei interesați vor putea pe baza ei să deschidă acțiuni.
În ce măsură completul civil o să deruleze acțiunea pe baza deciziei noastre, ea fiind atacată în instanță, sau judecătorul civil va considera că trebuie să aștepte soluționarea definitivă în istanță, nu știu să vă spun, pentru că nu avem experiență la momentul acesta.
– Au motive românii să dea băncile în judecată, așa cum sugerează un europarlamentar și avocat cunoscut în litigii bancare?
– Există o lege care transpune o Directivă europeană, îi spune Directiva pentru despăgubiri, care creează cadrul legal pentru desfășurarea unor astfel de acțiuni în despăgubiri. În principiu da, avem bază legală pentru așa ceva.
– Cum pot ști românii care este prejudiciul și ce despăgubiri au de cerut?
– Asta vor stabili judecătorii civili. Noi nu calculăm prejudiciul în decizia noastră, pentru că noi nu calculăm prejudicii în general.
Mesajul șefului Consiliului Concurenței către bănci
–Ce le răspundeți băncilor care contestă rezultatul investigației?
-Cum e în engleză? See you in court (n.r. – ne vedem în instanță)! Ce pot să spun? Firma a fost investigată, a fost sancționată. Într-un mod care nu e neapărat surprinzător, nu e de acord cu sancțiunea pe care a primit-o. Decizia finală o va avea instanța, ca de obicei.
– Și ce argumente aveți? Băncile spun că acele cotații sunt condițiile reale din piață…
– Noi spunem că procesul de stabilire a indicelui e viciat. Ce spune legea? Legea spune că sancționează înțelegerile, și aici avem schimb de informații, care afectează sau pot afecta concurența. Noi nu spunem că a afectat-o că a crescut cu X%. Dar spunem că modul cum se derulează acest proces poate să afecteze concurența. Ăsta e standardul legal.
– Un impact estimat pe manipularea ROBOR, pe costul creditelor, pentru persoane fizice, juridice?
-În niciun caz de concurență nu estimăm impactul. Din contră, avem aproape o interdicție din partea Comisiei Europene de a face acest lucru.
– De ce credeți că BNR nu s-a sesizat și nu a sancționat nicio faptă legată de ROBOR?
-Pentru că aceste amenzi sunt date în baza legii concurenței, nu în baza normelor bancare. Aceste amenzi sunt treaba noastră, ca autoritate de concurență, nu sunt treaba BNR-ului.
– În 2008 ați mai declanșat o investigație similară. Care a fost rezultatul și ce diferențe vedeți față de situația de acum?
– Atunci ne-am uitat dacă în siajul colapsului Lehman Brothers, dacă în criza financiară, băncile de la noi au profitat de context ca să crească artificial cotațiile ROBOR. Și am considerat că nu a fost vorba de așa ceva. Din contră, efortul a fost să țină ROBOR-ul mai jos față de tranzacțiile pe care le desfășurau, deci ei cotau mai jos decât tranzacționau real, tocmai în efortul de a nu transmite un șoc în economie.
Și când comportamentul ăsta n-a mai fost sustenabil, până la urmă a trebuit să intervină BNR-ul să plafoneze ROBOR-ul. Concluzia a fost că în 2008 n-a existat un efort de creștere al ROBOR-ului, ci din contră. Aici, din contră, vedem un comportament care a creat condițiile pentru o creștere a ROBOR-ului.
„După declarația domnului guvernator ne-am grăbit”
– Există posibilitatea de responsabilitate civilă a persoanelor care au coordonat schimbul de informații, nu doar a băncilor?
-Sancțiunile noastre sunt administrative, vizează companii, nu persoane. Noi nu aplicăm niciodată sancțiuni persoanelor pe legea actuală. Ne gândim la modificarea legii, dar pe legea actuală aplicăm sancțiuni numai companiilor, nu persoanelor fizice.
– Cum de v-ați sesizat cu privire la această manipulare a ROBOR-ului? A fost vorba de un avertizor de integritate?
-Nu, au fost analize economice interne.
– Nu a avut legătură cu semnalul dat de Mugur Isărescu în 2022, când a spus că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”?
– Nu, ne-a îngrijorat la vremea aia, că ne era frică că băncile își fac curățenie, că nu mai găsim lucruri. Deci după declarația domnului guvernator ne-am grăbit cumva să facem inspecțiile, pentru că ne era frică să nu se aștepte cumva la o investigație.
– Câți oameni au lucrat la investigație? Cât de mare este raportul?
– Raportul are 600 de pagini, iar cu tot cu anexe cred ca 700 de pagini. În jur de 10 oameni au lucrat la investigație.
– Dumneavoastră ce i-ați sfătui pe oameni după aceasta decizie a Consiliului Concurenței? Să dea în judecată băncile sau nu?
– Pot să spun care este cadrul legal, dar nu vreau sa mă erijez în a da sfaturi. Cadrul legal avem, experiență nu avem. Lege există, este directivă europeană, este transpusă și este parte din legislația națională, dar după știința mea nu a fost niciodată folosită în procese în care să se solicite despăgubiri.
