Reorientarea strategică a Băncii Naționale. Profitul de peste 2.000.000.000 de lei

Raportul anual publicat recent de Banca Națională a României arată o schimbare notabilă în strategia de gestionare a rezervelor valutare, marcând o reorientare către o expunere semnificativ sporită pe euro și pe dolarul american, în detrimentul altor valute. Această decizie, alături de o diminuare a deținerilor de numerar, a contribuit la un profit 2,3 miliarde de lei în 2025.

La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României atingeau 77,017 miliarde de euro – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, arată Raportul Băncii. 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat (în acest caz, circa 1,87 mld lei).

Rezervele valutare ale României sunt administrate de un comitet foarte discret format din 11 oameni, în frunte cu guvernatorul BNR. Ședințele ​Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaționale- CARI, după cum este denumit în interiorul Băncii Centrale, nu durează mai mult de o oră. În BNR, cei 11 sunt numiți „brilianții”, termen utilizat și de guvernatorul Mugur Isărescu.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Aurul nu s-a mișcat. Prețul, da

La capitolul aur, România deține același stoc fizic de ani buni: 103,6 tone. Nu a cumpărat niciun lingou în plus, nici nu a vândut nimic. Și totuși, rezerva de aur a crescut cu 3,861 miliarde de euro într-un singur an – de la circa 8,356 miliarde la 12,217 miliarde de euro. Explicația este una singură: prețul aurului pe piețele internaționale a explodat.

Contextul global a fost extrem de favorabil metalului prețios. Escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale internaționale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global au alimentat cererea pentru active de refugiu. Băncile centrale din lumea întreagă – în special cele din economiile emergente – și-au intensificat achizițiile de aur, consolidând o tendință care depășise deja dinamicile speculative clasice.

Pe lângă asta, mai e  și superstiția Guvernatorului, potrivit căreia rezerva de aur nu mai trebuie să crească, arătând că, de câte ori s-a depășit nivelul de 100 de tone, „România a pățit ceva”.

„Eu am o învățătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, a declarat luni Isărescu la Simpozionul anual de istorie și civilizație bancară „Cristian Popișteanu”, cu tema „Aurul în istoria băncilor centrale”, ediția a XXI-a, găzduit de BNR.

De-a lungul timpului, șeful băncii centrale a avut mai multe intervenții în care a afirmat că nu mai dorește creșterea rezervei de aur din superstiție.

Aurul nu mai este perceput doar ca un activ de refugiu conjunctural, ci ca o componentă esențială a arhitecturii financiare internaționale.

BNR, Raport anual 2025

Unde e depozitat aurul românesc

Din cele 103,6 tone de aur ale României, 61,2 tone se află în custodie la Banca Angliei – o instituție cu tradiție seculară în administrarea rezervelor de aur suverane. Restul se află în boltele BNR de la București. Această distribuție geografică este o practică standard printre băncile centrale, care preferă să disperseze riscul de custodie.

Rezervele valutare: o creștere mai modestă

Dincolo de aur, rezervele valutare propriu-zise au crescut cu 2,66 miliarde de euro, ajungând la 64,8 miliarde de euro. 

Cea mai importantă schimbare structurală în cadrul rezervelor valutare privește monedele de denominare. Euro și-a consolidat dominanța: dacă în 2024 reprezenta 50,8% din totalul rezervelor valutare, în 2025 a ajuns la 54,2%. Dolarul american a crescut ușor ca pondere (de la 26,3% la 28,0%), dar a pierdut teren relativ față de euro.

Sursa: BNR, date calculate de HotNews pe baza raportului anual 2025

De ce a slăbit dolarul

Deprecierea dolarului american în 2025 a fost, potrivit BNR, cea mai accentuată din ultimele decenii.

Combinația de factori care a generat această mișcare este relevantă și pentru înțelegerea alegerilor de portofoliu ale băncilor centrale:

• Fed a semnalat relaxarea politicii monetare ca răspuns la decelerarea economiei americane și slăbirea pieței muncii;
• dobânzile mai mici au erodat diferențialul de randament al activelor denominate în dolari;
• incertitudinea politică internă și deteriorarea situației fiscale americane au amplificat percepția de risc.

Toate aceste dinamici au descurajat deținerea excesivă de dolari și au favorizat fie euro, fie aurul – exact tendința vizibilă în structura rezervelor BNR.

Schimbarea structurii pe emitenți: un semnal îngrijorător

Imaginea graficelor pe emitenți este probabil cea mai interesantă mutație structurală a anului. În 2024, băncile centrale plasau 36,3% din rezervele valutare în numerar și depozite – instrumente cu lichiditate imediată, dar cu randamente scăzute. În 2025, această pondere a scăzut la numai 32,2%.

Pe de altă parte, titlurile de stat emise de guverne și-au menținut dominanța (56,6% în 2024 față de 58,3% în 2025), semnalând o preferință crescută pentru securitate și randament pe termen mediu față de lichiditate imediată. Agențiile guvernamentale și instituțiile supranaționale și-au redus ponderea colectivă de la 7,1% la 9,5% – o mișcare mai greu de interpretat fără date suplimentare.

Ce urmărește BNR în administrarea rezervelor:

• compoziția rezervei valutare: euro – între 40% și 75% din total; dolarul SUA – între 10% și 35% din total; alte valute – maximum 35% din total;
• o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară;
• o tranșă de investiții care vizează îmbunătățirea rezultatelor din activitatea de administrare a rezervelor internaționale;
• categorii de emitenți eligibili: (i) Guvernul SUA; (ii) agenții guvernamentale sau sponsorizate de Guvernul SUA; (iii) guvernele țărilor membre ale Uniunii Europene; (iv) agenții guvernamentale sau sponsorizate de guvernele țărilor membre ale UE; (v) Guvernul Japoniei; (vi) Guvernul Chinei; (vii) alte guverne care beneficiază de rating minim A-; (viii) instituții supranaționale; (ix) entități private emitente de obligațiuni garantate cu active;
• limita de expunere față de entități private emitente de obligațiuni garantate cu active: 10% din totalul rezervelor internaționale;
• limita de expunere față de entități private, altele decât cele emitente de obligațiuni garantate cu active: 10% din totalul rezervelor internaționale.