Verifici legumele când faci cumpărături? La fel ar trebui să faci și cu sănătatea ta. 4 investigații esențiale
Prevenția începe, de multe ori, cu un lucru simplu pe care îl tot amânăm: să ne verificăm starea de sănătate înainte să apară simptomele. Pentru că multe afecțiuni nu dor și nu se văd la început, dar pot evolua în liniște până în momente în care devin mai greu de tratat. Patru investigații pot ajuta la o imagine mai clară asupra sănătății: ecografia mamară, consultul cardiologic, consultul dermatologic și analiza PSA – un test de sânge folosit pentru evaluarea prostatei. Până pe 31 iulie, utilizatorii aplicației Lidl Plus pot accesa aceste investigații la prețuri speciale, printr-un parteneriat Lidl România cu Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
Prevenția este una dintre cele mai eficiente forme de protecție a sănătății, însă este adesea amânată până în momentul apariției simptomelor. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că numeroase afecțiuni cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul sau diabetul, pot evolua mult timp fără semne evidente, fiind descoperite frecvent în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt mai limitate.
În acest context, până în data de 31 iulie 2026, printr-un parteneriat între Lidl și Rețeaua de Sănătate Regina Maria, utilizatorii aplicației pot accesa investigații preventive la prețuri speciale.
Pentru ecografia mamară, consultul dermatologic și consultul cardiologic este aplicată o reducere de 30%, în timp ce analiza PSA, pentru evaluarea sănătății prostatei, are un preț redus de 39 de lei, față de 70 de lei în mod obișnuit. Mai multe informații despre locurile unde aceste investigații pot fi făcute, în toată țara, găsiți aici.
Dincolo de această inițiativă, discuția rămâne una mai largă: cât de des ne „verificăm“ propriul corp și starea de sănătate înainte ca organismul să ne „avertizeze“ că ceva este în neregulă?
Verifici tot ce intră în coșul de cumpărături. Pe tine când te-ai verificat?
În viața de zi cu zi, avem deja un reflex al verificării, mai ales când facem cumpărături. Alegem atent fructele și legumele, ne uităm la termenul de valabilitate, citim etichetele înainte să punem ceva în coș. Sunt gesturi mici, aproape automate, care ne ajută să luăm decizii mai bune.
În schimb, când vine vorba despre sănătatea noastră, lucrurile se amână de multe ori. Controalele preventive ajung pe „mai târziu“, deși tocmai ele pot face diferența.
De aceea, câteva investigații făcute la momentul potrivit pot oferi o imagine mai clară asupra stării de sănătate și pot ajuta la descoperirea din timp a unor probleme. Le detaliem mai jos:
1. Ecografia mamară, un aliat în depistarea timpurie a modificărilor sânilor, se recomandă de la 25 de ani
Ecografia mamară este o investigație imagistică utilizată pentru evaluarea sânilor și investigarea unor modificări ale țesutului mamar. Deși nu este o metodă de screening pentru toate femeile, poate ajuta la depistarea timpurie a unor probleme, atunci când este recomandată de medic.
În practica unor specialiști, ecografia mamară este inclusă frecvent în evaluarea periodică începând cu vârsta de 25 de ani, în funcție de istoricul personal și de factorii de risc. „Începem controalele de rutină cu ajutorul ecografiei de sân în jurul vârstei de 25 de ani. Depistarea precoce înseamnă screening, adică investigații făcute de rutină, atunci când nu există simptome și nu observăm nicio modificare la nivelul sânului sau al axilei“, subliniază dr. Laura-Maria Ianculescu, medic primar Radiologie și imagistică medicală în cadrul Ponderas Academic Hospital, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
După vârsta de 40 de ani, depistarea precoce a cancerului de sân se poate realiza cu ajutorul mamografiei, o investigație imagistică recomandată ca metodă de screening în această etapă a vieții și recunoscută la nivel internațional.
Un alt aspect important care nu trebuie uitat este autopalparea sânilor, un obicei simplu prin care fiecare femeie își poate cunoaște mai bine propriul corp și poate observa eventuale modificări apărute în timp.
Specialiștii recomandă ca această autoevaluare să fie făcută periodic, o dată pe lună, de preferat la 7-10 zile de la debutul menstruației, pentru a putea identifica din timp schimbări precum apariția unor noduli, modificări de formă sau textură ori alte diferențe față de aspectul obișnuit al sânilor. Deși nu înlocuiește investigațiile medicale, autopalparea poate contribui la o prezentare mai rapidă la medic atunci când apar modificări.
„Trebuie palpat sânul, trebuie palpată axila și partea dinspre marginea sânului, care se duce spre coaste, spre stern și chiar spre claviculă, și cu ideea că ar trebui să fim cumva simetrice stânga-dreapta. Dacă, de exemplu, în zona sternului simțim ceva mai granular și nu știm ce ar putea fi, verificăm simetric și în partea cealaltă. Dacă simțim același lucru, este în regulă, putem fi liniștite, pentru că înseamnă că așa este țesutul nostru fibroglandular. Prin această repetiție, creierul învață structura sânului și ne ajută să ne dăm seama dacă a apărut ceva nou. Dar, dacă nu repetăm, creierul nu va învăța“, explică dr. Ianculescu.
2. Consultul dermatologic – alunița care nu doare și nu sângerează tot ar trebui văzută de medic
Consultul dermatologic este o evaluare importantă atunci când vine vorba de sănătatea pielii. De multe ori, schimbările apar treptat, sub forma unor alunițe sau leziuni care își modifică aspectul, iar tocmai aceste transformări ar trebui observate la timp.
„Cea mai frecventă greșeală este ignorarea unei leziuni care se modifică, mai ales dacă nu doare și nu provoacă disconfort. Mulți pacienți consideră că o aluniță este periculoasă doar dacă sângerează sau doare, dar melanomul poate evolua mult timp fără simptome evidente“, atenționează dr. Cătălin Manole, medic primar dermato-venerologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria și parte a echipei Centrului de melanom Euroclinic.
Din acest motiv, un consult dermatologic făcut periodic, de regulă o dată pe an sau mai des atunci când există factori de risc, poate ajuta la observarea din timp a oricăror modificări ale pielii și la decizia privind pașii următori.
„Monitorizarea dermatologică anuală este importantă chiar și pentru persoanele care nu observă modificări evidente ale pielii. Melanomul poate debuta discret, sub forma unei leziuni mici, aparent banale, pe care pacientul o poate trece ușor cu vederea“, adaugă dr. Cătălin Manole.
Medicul explică faptul că examinarea dermatoscopică permite identificarea unor modificări subtile, care nu pot fi observate cu ochiul liber.
„Examinarea dermatoscopică permite medicului să identifice modificări subtile, invizibile la simpla inspecție cu ochiul liber. Un control anual este cu atât mai important la persoanele cu multe alunițe, antecedente familiale, piele deschisă sau expunere solară intensă. Mesajul esențial este simplu: pielea trebuie verificată preventiv, nu doar atunci când apare o problemă evidentă“, completează dermatologul.
Este utilă și autoexaminarea pielii, făcută periodic, pentru a observa din timp orice noutate sau diferență. Persoanele care au multe alunițe, piele deschisă la culoare sau istoric familial de cancer de piele sunt, de regulă, cele cărora li se recomandă controale dermatologice mai regulate, stabilite împreună cu medicul.
3. Consultul cardiologic – problemele inimii pot apărea fără simptome evidente
Consultul cardiologic este una dintre investigațiile importante în evaluarea stării generale de sănătate, în special pentru că multe afecțiuni cardiovasculare se pot dezvolta lent, fără semne clare în stadiile incipiente.
Hipertensiunea arterială, colesterolul sau trigliceridele crescute, glicemia crescută sau obezitatea sunt modificări care pot apărea treptat și pot crește riscul de boli cardiovasculare, chiar și în lipsa simptomelor evidente.
„Acum avem atât de multe analize pe care le putem face și care sunt extrem de rafinate și pot să personalizeze abordarea. Avem tratamente, avem modalități de investigare. Dar omul trebuie să se ducă să vadă dacă are vreo problemă. Din timp, ca să poată face prevenție“, subliniază dr. Anca Simona Tâu, medic primar cardiolog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Riscul cardiovascular este influențat semnificativ de stilul de viață și de istoricul medical. Fumatul, sedentarismul, stresul cronic și antecedentele familiale de boli cardiovasculare sunt factori importanți de luat în considerare.
„Schimbările în stilul de viață pot reduce semnificativ riscul. De exemplu, scăderea în greutate contribuie la îmbunătățirea sănătății inimii și la reducerea riscului de complicații“, completează dr. Anca Simona Tâu.
Deși este o investigație simplă, consultul cardiologic este adesea amânat din lipsa simptomelor sau din teama unui diagnostic. În realitate, acesta începe cu o discuție despre istoricul medical și stilul de viață, urmată de măsurarea tensiunii arteriale.
În funcție de caz, medicul poate recomanda investigații precum electrocardiograma (EKG) sau ecocardiografia, utile pentru identificarea din timp a unor modificări care nu dau încă simptome, dar pot crește riscul cardiovascular în timp.
În general, consultul cardiologic este recomandat periodic, mai ales după vârsta de 40 de ani sau mai devreme în prezența factorilor de risc, iar frecvența controalelor se stabilește individual, împreună cu medicul, de la evaluări anuale la intervale de 2–3 ani, în funcție de profilul fiecărui pacient.
4. Testul PSA: nu e un verdict, e un punct de plecare pentru a verifica prostata și riscul de cancer
Testul PSA (antigenul prostatic specific) este o analiză de sânge care ajută la verificarea sănătății prostatei și poate semnala din timp probleme precum inflamația prostatei, mărirea acesteia odată cu vârsta (o modificare frecvent benignă, necanceroasă) sau cancerul de prostată.
Valorile PSA pot fi influențate de mai mulți factori, precum inflamațiile sau infecțiile prostatei, mărirea ei odată cu vârsta, dar și situații de moment, cum ar fi efortul fizic intens sau activitatea sexuală recentă. Din acest motiv, un rezultat modificat nu înseamnă neapărat o problemă gravă și trebuie întotdeauna interpretat împreună cu medicul, în contextul fiecărui pacient.
Important de menționat este că testul PSA nu se interpretează doar punctual, ci în dinamică, pe o perioadă mai lungă de timp, tocmai pentru a observa eventualele tendințe de creștere sau stabilitate.
„Începând cu vârsta de 60 de ani începe să crească riscul de apariție a cancerului de prostată. Deci PSA-ul, antigenul specific prostatic, reprezintă un screening de fapt. Este foarte importantă valoarea PSA, dar și valoarea lui în dinamică, adică evoluția de la an la an“, explică dr. Radu Vărșăndan, medic primar Urologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Pornind de aici, medicii atrag atenția asupra modului în care trebuie interpretat acest test în practică. „Din păcate, acesta e un test absolut necesar, dar nu e un test perfect! Chiar dacă depășește să spunem valoarea de 4, nu se pune o ștampilă pe pacient. De aici și până la diagnosticul de certitudine al cancerului de prostată e drum lung. Dar o valoare crescută și mai ales o valoare crescută în dinamică, adică o creștere susținută a valorii lui pe termen de, să zicem, 6 luni, asta ne face să ne cam gândim la cancer“, adaugă dr. Radu Vărșăndan.
Din acest motiv, screeningul pentru prostată este recomandat de regulă bărbaților începând cu vârsta de 50 de ani, sau mai devreme în cazul celor cu factori de risc ori antecedente familiale.
Prevenția nu înseamnă doar controale făcute din când în când, ci un obicei de a avea grijă de tine înainte să apară problemele.
La fel cum verificăm atent fructele și legumele atunci când facem cumpărături, merită să acordăm aceeași atenție și propriei sănătăți. Pentru că, de multe ori, diferența dintre o problemă descoperită devreme și una descoperită târziu stă chiar în acest gest simplu: verificarea la timp.
Articol susținut de Regina Maria