Decizia Curții Europene de Justiție privind controversa prescripției în România. Înalta Curte condusă de Lia Savonea a reacționat rapid

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi o decizie prin care a decis că abordarea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România privind aplicarea retroactivă a deciziilor CCR referitoare la prescripție încalcă dreptul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat transmis de CJUE. La scurt timp,  Instanța Supremă a transmis că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european”.

• CJUE a fost solicitată să reglementeze problematica prescripției din România în urma unei sesizări a Parchetului Curții de Apel Oradea într-un dosar de evaziune fiscală.
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reglementat problematica prescripției în România încă din anul 2023, în cauza cunoscută public „Lin”. 
• Mii de dosare penale s-au închis începând cu anul 2022 în România ca urmare a prescripției. Care este statistica lor și care e prejudiciul din dosarele care s-au prescris.

Curtea Europeană de Justiție explică într-un comunicat transmis marți, după pronunțarea deciziei, că abordarea problematicii prescripției în România a fost una greșită, în ciuda reglementărilor europene din 2023.

„Hotărârea Lin din 24 iulie 2023 se referea la mai mulți cetățeni români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnarea lor susținând că, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă. Acești cetățeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curții Constituționale a României pronunțate în anii 2018 și 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziție națională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen”, se arată în comunicatul CJUE. 

Condamnații români și-au întemeiat contestațiile pe o decizie din anul 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România (ÎCCJ) prin care s-a statuat că această inexistență a unor cauze de întrerupere a prescripției se aplica și infracțiunilor săvârșite între anul 2014 (momentul adoptării dispoziției neconstituționale) și anul 2018 (data adoptării primei decizii a Curții Constituționale), în temeiul principiului aplicării retroactive a lex mitior. 

În 2023, CJUE i s-a solicitat în esență să se pronunțe cu privire la conformitatea acestor diferite decizii pronunțate de instanțe române cu dreptul Uniunii, în special cu dispozițiile care urmăresc combaterea eficientă a fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. 

Concluzia CJUE: Abordarea ICCJ nu este conformă

În Hotărârea Lin de acum trei ani, Curtea a amintit că „statele trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o represiune efectivă a infracțiunilor legate de fraudele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, în scopul de a evita un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracțiuni”.

Astfel, CJUE a statuat în 2023 că instanțele române trebuiau să lase neaplicat standardul național de protecție referitor la lex mitior astfel cum fusese consacrat prin decizia din anul 2022 a ÎCCJ. 

”În urma Hotărârii Lin, ÎCCJ a statuat însă, în anul 2024, că instanțele române nu pot lăsa neaplicată decizia sa din anul 2022 fără a aduce atingere principiilor legalității în materie penală și interdicției lex tertia. În Hotărârea Lin II pronunțată astăzi, Curtea constată în esență că această abordare a ÎCCJ nu este conformă cu dreptul Uniunii”, se mai precizează în comunicatul transmis marți de CJUE.

Cum a fost sesizată CJUE

Sesizarea CJUE în cauza Lin II a pornit de la un dosar de evaziune fiscală instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Trimis în judecată, un om de afaceri, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape 100.000 de euro a scăpat de acuzații pe motiv că a intervenit prescripția.

Procurorii au contestat decizia Curții de Apel Oradea, considerând că instanța încetase în mod greșit procesul penal, fără a ține seama de hotărârea CJUE din 2023.

Dosarul a ajuns la instanța supremă, iar completul de judecată a admis solicitarea procurorilor privind sesizarea CJUE.

CJUE clarifică noțiunea de „fraudă gravă”

În hotărârea pronunțată în 16 iulie, care constituie continuarea Hotărârii Lin din 2023, CJUE explică ce înseamnă fraudă gravă, care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. 

„Atunci când nicio dispoziție națională nu stabilește pragul de la care o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii trebuie considerată „gravă”, frauda trebuie calificată în mod automat drept „gravă”, în sensul Convenției PIF9, din momentul în care valoarea sa totală este mai mare de 50.000 de euro, independent de aspectul dacă prejudiciul suferit efectiv de bugetul Uniunii este inferior sau nu acestui prag”, explică CJUE în comunicat.

Curtea subliniază că soluția reținută în Hotărârea Lin nu impune instanțelor române să combine mai multe reglementări succesive în vederea creării pe cale judecătorească a unui regim al modului de calcul al termenului de prescripție a răspunderii penale. 

„Interdicția impusă prin această hotărâre instanțelor române de a aplica decizia din anul 2022 a ÎCCJ se înscrie în continuarea unei jurisprudențe consolidate a Curții și prezenta astfel un caracter previzibil. În plus, Curtea insistă asupra faptului că în Hotărârea Lin a constatat ea însăși că această decizie din anul 2022 genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Așadar, nu poate fi identificată nicio incertitudine în materie, instanțele române fiind obligate să considere, în conformitate cu Hotărârea Lin, că un asemenea risc este stabilit”, se mai arată în comunicatul Curții Europene.

Reacția Instanței Supreme

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a reacționat la scurt timp după pronunțarea deciziei CJUE.

Înalta Curte, precizează într-un amplu comunicat, că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”.

Înalta Curte susține că numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează. 

Instanța supremă explică că, de fapt, a interpretat articolul 49 din Cartă privind principiul legalității incriminării și pedepsei în lumina articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, „tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție impus de însuși dreptul Uniunii”.

ICCJ şi-a fundamentat opinia pe premisa că dreptul european constituie un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale.

„Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care fundamentează ordinea juridică europeană. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și pentru valorile constituționale naționale, interpretate într-un dialog judiciar permanent și în spiritul protecției efective a drepturilor fundamentale. Înalta Curte își va exercita această misiune cu aceeași responsabilitate și echilibru, având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale”, conchide instanța supremă.

Prejudiciul din dosarele prescrise: 200 de milioane de euro

Începând cu anul 2022, mii de dosare penale s-au închis ca urmare a aplicării deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția și interpretarea legii penale mai favorabilă. Multe dintre ele dosare sonore de corupție. 

Într-un răspuns răspuns pentru Europa Liberă comunicat la începutul acestui an, Direcția Națională Anticorupție (DNA) preciza că valoarea totală a prejudiciilor din aceste dosare este de: 896.312.705 de lei, adică de aproape 200 de milioane de euro.

O statistică certă privind închiderea dosarelor în urma interpretării deciziilor CCR și ICCJ de Justiție nu a fost făcută publică.

Potrivit portalului de jurisprudență Rejust, din 2022 și până în 2025 s-au înregistrat 10.579 de soluții de încetare a procesului penal, prescripția faptelor fiind invocată în 7.124 de dosare. 

Decizia CJUE de până acum nu afectează în niciun fel deciziile de prescriere date până acum.