Casele de pompe funebre din Franța semnalează o situație gravă din cauza căldurii: „Trăim într-un fel de distopie”

În aproape 25 de ani de activitate ca director al unei case de pompe funebre, Gautier Caton nu a mai trăit niciodată ceva asemănător cu valul de căldură record înregistrat de Franța la sfârșitul lunii iunie, când a fost nevoit să închirieze cinci containere frigorifice pentru a depozita trupurile neînsuflețite care soseau într-un ritm de până la trei ori mai mare decât cel obișnuit, relatează Reuters.

Membru al unei familii care s-a ocupat de servicii funerare timp de cinci generații și crescut într-o familie în care sicriele erau stivuite în garajul părinților săi, Caton s-a alăturat afacerii familiei la doar câteva săptămâni după un val notoriu de căldură care a afectat Franța în 2003. Valul respectiv a contribuit la aproape 15.000 de decese în exces în întreaga țară. Însă anul acesta casele sale funerare din Orléans au preluat în premieră patru trupuri de la firme suprasolicitate din Paris, oraș aflat la două ore de mers cu mașina.

„Regiunea Parisului a fost lovită extrem de puternic, erau în plină criză”, a declarat acesta pentru Reuters. „Apoi situația s-a extins până la noi, în Orléans, unde facilitățile noastre funerare au devenit grav supraaglomerate. Ne-a lovit în plin”, a explicat el.

Vara anului 2026 a adus Franței o confruntare sumbră cu trei forțe care transformă țara: încălzirea planetei, îmbătrânirea populației și un stat cu resurse financiare limitate, care se luptă să finanțeze investițiile necesare pentru adaptarea la viitor.

Temperaturile record, care sosesc din ce în ce mai devreme în cursul anului, au declanșat incendii de vegetație fără precedent în apropierea Parisului, au dus la închiderea școlilor și au pus o presiune uriașă asupra spitalelor nepregătite. Căldura a contribuit de asemenea la decesul persoanelor în vârstă vulnerabile care locuiau în case sau cămine sufocante.

Franța a înregistrat peste 2.000 de decese în exces în timpul valului de căldură recent

Franța a anunțat 2.025 de decese în exces în timpul valului de căldură de la sfârșitul lunii iunie, când temperaturile au atins până la 43,8 grade Celsius, iar numărul deceselor a crescut cu aproape 65% în Paris și cu aproape 50% în regiunea Centre-Val de Loire, unde își desfășoară activitatea firma lui Caton.

Aceste cifre sunt preliminare, fiind bazate pe aproximativ 60% din totalul contabilizat până acum al deceselor, și este probabil ca ele să crească odată cu publicarea unor date mai complete.

François Bourdillon, care a condus agenția franceză de sănătate publică între 2016 și 2019, afirmă că Franța a făcut progrese considerabile față de situația din timpul valului de căldură din 2003. Acel episod a luat autoritățile complet prin surprindere și a dus la crearea unui sistem de alertă care reduce efectele cele mai grave ale valurilor de căldură prin prognoze, avertizări publice și măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile.

Totuși, el spune că Franța a evitat să abordeze vulnerabilitățile structurale ale orașelor, spitalelor, școlilor și căminelor pentru vârstnici și că este nevoie acum de o strategie multianuală, coordonată de biroul prim-ministrului, „pentru a transforma țara astfel încât să facă față epidemiilor de căldură”.

Problema i-a devenit și mai evidentă atunci când cumnata sa a fost operată recent pe cord într-un spital de prestigiu din Paris care nu avea aer condiționat. Fratele lui Bourdillon a fost nevoit să-i aducă un ventilator.

„Lecția din 2003 este că eram orbi. Acum nu mai suntem orbi, asta este sigur. Avem indicatori și putem trage semnalul de alarmă”, afirmă Bourdillon. „Lecția din 2026 este însă că acest lucru nu este suficient. Trăim într-un fel de distopie în care putem gestiona efectele valului de căldură… dar uităm problemele structurale”, deplânge el.

Valurile repetate de căldură pun presiune și pe finanțele Franței

Premierul francez Sébastien Lecornu a promis investiții de sute de milioane de euro pentru climatizarea spitalelor și a căminelor de bătrâni. Criticii, inclusiv Partidul Verzilor, care a inițiat fără succes o moțiune de cenzură din cauza modului în care Lecornu a gestionat valul de căldură, spun că aceste măsuri sunt insuficiente.

Însă guvernul se află într-o situație dificilă, fiind nevoit să investească pentru a face față unor perioade de caniculă tot mai severe, reducând în același timp deficitul bugetar și menținând obiectivele de cheltuieli în domenii precum apărarea.

Matthieu Glachant, profesor de economie a mediului la Mines Paris – PSL, consideră că vara toridă prin care trece Franța a mobilizat sprijinul public pentru un răspuns mai ferm din partea statului.

„Șocurile pe care le-am trăit au fost atât de severe încât vor influența deciziile politice cu mult dincolo de următoarele două luni”, afirmă profesorul.

Situație dramatică în azilele de bătrâni

Luna aceasta, firma de pompe funebre a lui Canton a fost chemată la un cămin local pentru persoane vârstnice, unde o femeie în vârstă de 94 de ani murise. Personalul adunase rezidenții imobilizați în scaune cu rotile în sala cu televizor, singura încăpere dotată cu aer condiționat. Cearșafuri albe fuseseră atârnate la ferestrele de pe coridoare pentru a reduce efectul razelor soarelui.

„Nu mă mai uit la prognoza meteo”, relatează Béatrice Noyer, asistenta-șefă a căminului. „Mă deprimă”, spune ea.

Rezidenții au fost răcoriți cu prosoape ude și pulverizări fine de apă, deși unii au avut nevoie de perfuzii. Cei mai mulți își petreceau zilele în sala cu televizor climatizată, însă alții au refuzat să-și părăsească dormitoarele.

Un sondaj publicat anul trecut de Ministerul Sănătății din Franța a arătat că 41% dintre aproape 3.000 de cămine pentru persoane vârstnice chestionate nu dispuneau de niciun spațiu comun cu aer condiționat. Mai puțin de 10% aveau aer condiționat în camerele rezidenților.

Noyer afirmă că sunt necesare investiții urgente atât în personal, cât și în infrastructură.

„Dar, deocamdată, nu se schimbă nimic și nu sunt sigură că se va schimba”, spune ea. „Persoanele în vârstă nu contează pentru politicienii noștri”, acuză aceasta.

Numărul deceselor în exces e așteptat să crească

Creșterea numărului de decese în exces ar putea provoca o reacție politică.

Datele preliminare care indică 2.025 de decese nu conțin încă detalii privind persoanele decedate la domiciliu, categorie în care numărul deceselor a crescut cu peste 91% în perioada 22–28 iunie.

Caton afirmă că astfel de cazuri reprezintă, în mod normal, aproximativ 25% din înmormântările organizate de firma sa, însă în timpul valului de căldură numărul lor a crescut cu 80%.

„Nu erau neapărat persoane care erau complet pregătite să moară sau a căror moarte era așteptată”, afirmă acesta.

Drept urmare, firma sa primea trupurile unor persoane care muriseră singure în locuințele lor cu mai bine de două săptămâni în urmă, fără ca cineva să fi verificat ce se întâmplase cu ele.