Înalta Curte, avertisment la adresa Parlamentului pe tema legii salarizării. Amenință că o va contesta la CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cere Parlamentului să nu adopte legea salarizării în forma actuală și avertizează că va sesiza Curtea Constituțională în caz contrar.

Astfel, ICCJ a solicitat luni Senatului și Camerei Deputaților ca procedura parlamentară privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare „cu respectarea strictă a Constituției”, susținând că există „serioase îndoieli” asupra validității etapelor parcurse deja.

„În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ. Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege”, a transmis instanța supremă, într-un comunicat de presă.

„În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției. Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului”, mai afirmă ICCJ.

Înalta Curte spune că a atras atenția asupra numeroaselor probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse, printre care afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii.

Conform comunicatului, ICCJ reafirmă că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.

„În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare”, avertizează instanța supremă.

Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii, subliniază Înainte Curte, potrivit căreia Legea Fundamentală garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor.

„Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată. Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice”, au conchis judecătorii de la ICCJ, în comunicat.

Săptămâna trecută, Curtea de Apel București (CAB) a dispus suspendarea procedurii privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la cererea Federației SANITAS.

Legea salarizării unitare este jalon în PNRR și de ea depind 770 de milioane de euro. În teorie, această lege trebuie să aducă mai multă echitate în privința salariilor de la stat și să corecteze anomaliile.

Premierul interimiar Ilie Bolojan a anunțat, tot săptămâna trecută, că va fi nevoie de o sesiune separată pentru a adopta legea salarizării, care nu este încă gata.

Reforma salarizării trebuia să fie gata în iunie 2023. De când a fost aprobat programul PNRR și până în prezent, ministerul Muncii a avut 4 șefi – Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). Acum, după demisia lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea ministerului, deci și responsabilitatea pentru finalizarea reformei.

În prezent, cele 770 de milioane de euro alocate din PNRR pentru Legea Salarizării riscă să fie pierdute pentru că, nici la trei ani distanță, partidele politice nu reușesc să cadă de acord pentru a finaliza proiectul.

În Parlament tocmai a început luni o sesiune extraordinară, în care aleșii să voteze pentru reformele prevăzute în PNRR care au rămas restante. Surse convergente care participă la negocierile din prezent spun că șansele ca proiectul reformei salarizării să fie măcar finalizat până săptămâna viitoare sunt minime.

Chiar și consilierul prezidențial Radu Burnete, cel care mediază discuțiile dintre partide pe tema salarizării, a spus vineri, pe 24 iulie, că discuțiile tehnice se vor prelungi încă cel puțin două săptămâni.

Întrebat dacă are siguranța că legea va fi adoptată până la 31 august, termenul limită pentru PNRR, Burnete a zis: „N-aș putea spune că avem garanții, e o negociere dificilă, pentru că e o lege care se aplică tuturor salariaților în sectorul public, vorbim de peste un milion de oameni, e normal să fie dificile aceste discuții”.