Cea mai veche restanță este însă din perioada în care premier era Nicolae Ciucă – martie 2023. Este vorba despre jalonul „Amenajarea teritoriului”, pe care parlamentarii încearcă să îl ducă la bun sfârșit prin adoptarea Codului urbanismului, un proiect de lege care a strâns, de-a lungul anilor, sute de amendamente.
Nicolae Ciucă a condus Guvernul PSD-PNL-UDMR până pe 12 iunie 2023. În baza acordului de rotativă guvernamentală, din 15 iunie 2023, la șefia Executivului a venit Marcel Ciolacu, pentru două mandate, iar din iunie 2025, funcția de prim-ministru a fost preluată de Ilie Bolojan.
LEGEA SALARIZĂRII – 770.798.610 euro
Reforma salarizării trebuia să fie gata în iunie 2023. De când a fost aprobat programul PNRR și până în prezent, ministerul Muncii a avut 4 șefi – Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). Acum, după demisia lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea ministerului, deci și responsabilitatea pentru finalizarea reformei.
Cele 770 de milioane de euro alocate din PNRR pentru Legea Salarizării riscă să fie pierdute pentru că, nici la trei ani distanță, partidele politice nu reușesc să cadă de acord pentru a finaliza proiectul.
Amânări peste amânări: de la 1 septembrie 2023 la 2025, la risc de a pierde banii
Marius Budăi a fost ministrul Muncii din noiembrie 2021 până în iulie 2023. PNRR a fost aprobat în septembrie 2021, iar termenul setat pentru reforma salarizării era iunie 2023.
Deși în mai 2023, Budăi anunța într-o conferință de presă la Guvern că urmează ca proiectul reformei salarizării să fie depus la Parlament la 1 septembrie, legea nu a fost adoptată nici până azi.
Pe 13 iulie 2023, ministrul Marius Budăi își dă demisia în urma scandalului generat de Azilele Groazei din Ilfov. 6 zile mai târziu, portofoliul Muncii e preluat de Simona Bucura Oprescu, tot de la PSD.
Cum s-a negociat cu Comisia Europeană
La finalul lunii august, Marcel Boloș, ministru al Finanțelor la acea vreme, spunea că reforma ar pune o presiune prea mare pe buget: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem bani până la urmă să plătim, să o aplicăm”.
Mai multe surse apropiate de discuțiile care aveau loc în perioada respectivă au explicat pentru HotNews că problema o reprezenta de fapt, că atât reforma salarizării, cât și reforma pensiilor, ar fi trebuit să fie făcute aproape simultan.
„Discuția a fost cu Comisia Europeană, trebuie să ne axăm pe legea pensiilor din sistemul public și pe pensiile speciale. Să le facem, după care discutăm pe legea salarizării. Iar termenele astea puse «de-a-ndroaga», absurde în PNRR, la trei luni distanță câte o reformă… Numai un neprofesionist le putea pune așa”, au explicat surse care în acel moment erau apropiate de discuțiile legate de reforma salarizării, dar care au ales să își păstreze anonimatul.
În noiembrie 2023, la trei luni după termenul anunțat de predecesorul său, ministra Bucura-Oprescu spune la EuropaFM că noua lege nu va putea fi finalizată nici până la 1 ianuarie 2024.
Guvernele au ales între pensii și salarii înainte de alegeri
La finalul anului 2023, Guvernul a renegociat PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost amânată pentru anul 2025 și mutată în cererea de plată 4. Urma super-anul electoral 2024, iar social-democrații și liberalii au ales să se ocupe mai degrabă de legea pensiilor, decât de cea a salarizării.
Pe 26 ianuarie 2024, Marcel Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști când va finaliza legea salarizării. „Când va fi nevoie. Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”, a fost răspunsul fostului premier.
Surse din PSD spun că ar fi fost aproape imposibil ca cele două reforme să fie realizate în tandem: „Gândiți-vă că trebuiau dezbateri cu sindicate. Dezbăteai jumătate de oră pe pensii, jumătate de oră pe salarii?”.
Legea a rămas blocată timp de încă un an și jumătate, până când, în aprilie 2024, Marcel Boloș anunța o nouă amânare: „Vom propune alte șase jaloane și ținte pe care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă. Propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată”, spunea Marcel Boloș în aprilie 2025.
Doi ani mai târziu, pe 20 iulie 2026, Sorin Grindeanu, care a făcut parte și din Guvernul Ciucă, și din Guvernele Ciolacu a fost întrebat despre aceste întârzieri, iar răspunsul lui a fost că reforma a fost amânată pentru că era prea complicată:
„Trebuia (n.red – să fie făcută) în 2023. Când domnul Ciucă era premier. Toată lumea a fost de acord să mutăm Legea salarizării de pe cererea de plată numărul 3 pe cererea numărul 6. Era o lege foarte complicată, extrem de stufoasă, de complexă, cu multe implicații. S-a luat decizia. S-a renegociat de Guvernul Ciucă s-a amanat jalonul pentru cererea 6”, a explicat Grindeanu.
Întrebat dacă la baza deciziei de atunci a stat un calcul mai degrabă electoral, șeful PSD, care făcea parte din guvern a infirmat.
Nu există garanții că luăm banii
Au trecut trei ani de când reforma ar fi trebuit să fie finalizată. Nici acum, partidele nu reușesc să cadă de acord pe o formă care să îi mulțumească și pe angajații din sistemul de stat. În Parlament stă să înceapă o sesiune extraordinară, în care aleșii să voteze pentru alte reforme prevăzute în PNRR care au rămas restante. Surse convergente care participă la negocierile din prezent spun că șansele ca proiectul reformei salarizării să fie măcar finalizat până săptămâna viitoare sunt minime.
Chiar și consilierul prezidențial Radu Burnete, cel care mediază discuțiile dintre partide pe tema salarizării, a spus vineri, pe 24 iulie, că discuțiile tehnice se vor prelungi încă cel puțin două săptămâni.
Întrebat dacă are siguranța că legea va fi adoptată până la 31 august, termenul limită pentru PNRR, Burnete a zis: „N-aș putea spune că avem garanții, e o negociere dificilă, pentru că e o lege care se aplică tuturor salariaților în sectorul public, vorbim de peste un milion de oameni, e normal să fie dificile aceste discuții”.
LEGILE INTEGRITĂȚII – 770.798.610 euro
Modificarea legilor integrității, numită în PNRR „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate” este unul dintre jaloanele rămase restante. Valorează 770 de milioane de euro, bani nerambursabili, și ar fi trebuit să fie finalizat în decembrie 2024. Marți, pe 21 iulie 2026, ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a trimis proiectul în Parlament.
HotNews a discutat cu Radu Marinescu, fostul ministru al Justiției, care a preluat primul mandat chiar în decembrie 2024, când reforma ar fi trebuit să fie deja finalizată, pentru a înțelege ce a cauzat întârzierea de un an și jumătate.
El a explicat că în 2022, când Alina Gorghiu (PNL) era ministru, s-a format un grup de lucru la nivelul ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate. Marinescu spune că la momentul la care a preluat mandatul, „am constatat că lucrurile trebuiau dinamizate și imediat, la începutul lui 2025, am mobilizat grupul de lucru”.
Dus-întors între instituții cu proiectul de lege
Apoi, în mai, CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților. Fostul ministru spune că la câteva zile după decizia CCR a convocat reprezentanții Agenției „ca să încercăm să găsim o soluție și pentru așteptările societății, în sensul de a avea totuși o formă de publicitate pentru declarații, cel puțin pentru reprezentanții publici foarte semnificativi”.
„În discuțiile cu ANI s-a conturat un proiect (n.red – pentru a îndeplini jalonul) în 2025. Dânșii au revenit asupra formei respective, de aceea a trebuit să reluăm construcția proiectului. Ne-au trimis la finalul anului 2025 din nou un proiect și aici vreau să vă precizez ca să înțelegeți foarte bine lucrurile – inițiativa aparține ANI”, mai explică Radu Marinescu.
Fostul ministru a subliniat de mai multe ori în timpul discuției că inițiativa este a ANI, nu a ministerului. „MJ este sprijinitor al ANI în demersurile astea în sensul că el este cel care are inițiativă pentru a construi un proiect și urmează cursul firesc”, a mai spus el.
„Cu alte cuvinte, nu poate ministerul Justiției să construiască un proiect și să-l propună ANI. Ei construiesc proiectul, noi îi ghidăm în aspectele de legalitate, în felul ăsta lucrăm împreună”.
Pentru proiectul pe care Agenția l-a trimis la finalul lui 2025, Marinescu spune că MJ a transmis 40 de pagini de observații și de propuneri „pentru că multe chestiuni se intersectau cu problemele de constituționalitate, de legalitate serioasă și la începutul lui 2026 când am constatat că nu se ajungea la un numitor comun pe anumite aspecte, ca să îndeplinim jalonul”.
Marinescu spune că a lăsat proiectul finalizat
Apoi, ANI și ministerul au decis să împartă proiectul în două – o Ordonanță de Urgență, pe care, spune Marinescu, a lăsat-o gata la minister când și-a dat demisia, și un proiect de lege. OUG-ul conținea, practic, prevederile necesare pentru a nu pierde banii din PNRR, în timp ce proiectul de lege, aproape finalizat, ar fi urmat procedura obișnuită – să fie pus în transparență, să fie dezbătut de politicieni și societatea civilă, a precizat.
Radu Marinescu spune că era nevoie de un proiect de lege pentru că viza drepturi și libertăți fundamentale, adică publicarea declarațiilor de avere, într-o formă care să respecte și decizia CCR.
„ANI emitea automat o declarație de interese financiare care prelua informațiile din cele două și se publica pe site-ul ANI. Declarația avea rubrici concepute pentru a respecta limitele deciziei CCR 297/2025”, a explicat fostul ministru.
USR, PNL și UDMR au modificat proiectul
Întrebat dacă după plecarea sa de la Guvern, Cătălin Predoiu și membrii grupului de lucru au continuat să lucreze pe proiectele lăsate de el, Marinescu spune că nu știe ce a făcut Executivul mai departe:
„Ce știu și s-a spus și public este că după ce am plecat eu, au revenit puțin asupra instrumentelor, au continuat să facă un singur proiect. Practic, s-au unit proiectul de lege cu OUG-ul, s-a conturat un singur proiect și înțeleg că anumite partide politice, în esență USR și cu PNL, după ce s-a conturat proiectul ăsta, au vrut să-l modifice din nou”.
Marinescu se referea la faptul că în proiectul definitivat după plecarea sa, nu mai există obligativitatea publicării declarațiilor de avere și de interese.
CODUL URBANISMULUI – 972.455.220 euro
Termenul inițial de adoptare a Codului urbanismului (CATUC) a fost depășit cu peste trei ani. Jalonul trebuia îndeplinit până în martie 2023, în perioada Guvernului Ciucă. CATUC a fost lansat în dezbatere publică încă din aprilie 2022. A ajuns la Camera Deputaților abia în iunie 2023. Fiind un proiect amplu, cu interese divergente, are sute de amendamente și a suferit multiple blocaje în parcursul parlamentar.
Proiectul a stat „la sertar” cel puțin jumătate de an
În aprilie, HotNews constata că trecuse deja jumătate de an de la ultima ședință în care comisia raportoare, Comisia pentru administrație publică, discutase Codul urbanismului. Nici astăzi nu a primit raport final. În cel mai bun caz, reprezentanții comisiei vor discuta proiectul și noile amendamente, rezultate din ultimele negocieri, înainte de votul final din 31 iulie. Fără raport, legea nu poate fi adoptată.
„Este în dezbatere la Comisia de administrație în Cameră, astfel încât de la 1 ianuarie 2028 eliberarea autorizațiilor de construcție în București să se facă de primăria generală, nu de primăriile de sector”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan în urma ședinței de Guvern din 23 iulie, ultima ședință înaintea sesiunii extraordinare pentru adoptarea proiectelor PNRR.
HotNews i-a contactat atât pe Nicolae Ciucă, prim-ministrul care a „dat startul” acestor amânări, cât și pe ministrul Dezvoltării de la acea vreme pentru a discuta despre proiect. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.
DECARBONIZAREA SECTORULUI ÎNCĂLZIRE – RĂCIRE – 972.455.220 euro
România s-a angajat să vină, până în decembrie 2023, cu un proiect pentru reducerea emisiilor în sectorul de încălzire şi răcire, prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Însă, abia în 2025 a fost depus un proiect în acest sens în Parlament. Fostul ministru al Energiei care a ratat, în 2023, îndeplinirea jalonului, liberalul Sebastian Burduja, explică pentru HotNews de ce a amânat adoptarea.
Guvernul a finalizat primul draft al proiectului abia în 2024
„La preluarea mea de mandat (n.r. în iunie 2023) nu am găsit niciun fel de proiect de lege pe tema asta, nimic închegat pe tema decarbonizării sectorului de încălzire-răcire. Noi ne-am apucat, practic, de la zero. Am trimis acest proiect la Comisia Europeană, cred că la finalul anului 2024. Nu a venit, în mandatul meu, niciun feedback. Ulterior, în calitate de parlamentar, am depus acest proiect de lege. Fără să încerc să arunc pisica în curtea altora, timpul de răspuns din partea Comisiei a fost de multe ori mult mai lung decât erau așteptările noastre”, a declarat fostul ministru într-o discuție cu HotNews.
Reforma a picat o dată la vot în Parlament
Abia la sfârșitul lui iunie 2026, în ultima zi a sesiunii parlamentare, senatorii au dezbătut inițiativa legislativă. Proiectul trecuse tacit de Camera Deputaţilor, însă a fost amânat până pe ultima sută de metri în camera decizională. În cele din urmă, nu a întrunit numărul necesar de voturi în plenul Senatului pentru adoptare.
Inițiativa a fost redepusă în Parlament și va fi dezbătută în sesiunea extraordinară de la finalul lunii. Dacă nu va fi adoptată, penalizările vor depăși 972 milioane de euro.
Conspirațiile din jurul proiectului
Proiectul a fost folosit de armă politică de parlamentari ai opoziției. În jurul sau au planat conspirații despre cum românilor le va fi interzis să mai folosească lemne pentru foc.
Înainte de votul din plen de la finalul lui iunie, senatorul AUR Ștefan Geamănu publica o înregistrare pe Facebook care propagă întocmai o astfel de retorică.
„Pregătiți-vă, în curând nu mai aveți voie să folosiți lemnele pentru foc! Legalizează o directivă europeană care lovește direct în oamenii vulnerabili!”, a spus Geamănu.
În fapt, niciun paragraf din proiect nu face referire la interzicerea lemnelor de foc. În schimb, obligă administrațiile locale și centrale să planifice în bugete scheme de sprijin pentru a diversifica mixul energetic.
„Este publică și o poziție a Comisiei din 2021 care spune că jalonul nu vizează interzicerea lemnului de foc, așa cum au acreditat unii actori politici dintr-o zonă radicală, să nu-i spun altfel, și care încearcă și acum să exploateze politic acest subiect”, a declarat inițiatorul proiectului, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja pentru HotNews.
Un alt proiect „verde” lăsat pe ultima sută de metri – 770.798.610 euro
Tot în ultima sesiune parlamentară va fi votat un proiect care presupune instituirea unui cadru legislativ favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile. Și acesta este un jalon care trebuia finalizat până în martie 2023 și a cărui neîndeplinire atrage penalizări de 770 milioane de euro.
„Jalonul viza adoptarea unei strategii naționale în domeniul hidrogenului – ceea ce noi am făcut pe timpul mandatului meu, până în punctul în care eram în procedură la Ministerul Mediului cu forma finală a strategiei. Așteptam un aviz. Asta se întâmpla în iunie 2025 când am încheiat mandatul”, explică Sebastian Burduja, același ministru al Energiei responsabil și de acest jalon.
