Bilanțul de 1,8 cvadrilioane de dolari al economiei mondiale ascunde o problemă sub suprafață
Vastele bogății care alcătuiesc bilanțul financiar global în valoare de 1,8 cvadrilioane de dolari ar putea sugera că economia mondială se află într-o stare de sănătate excelentă, însă lucrurile nu stau tocmai asa, scrie analistul veteran Mike Dolan în editorialul său de opinie publicat săptămânal de Reuters.
Expansiunea rapidă a averii nete a gospodăriilor, care a ajuns anul trecut la aproximativ 570 de trilioane de dolari, este alimentată tot mai mult de valorile „pe hârtie” ale acțiunilor, îndepărtându-se de valoarea activelor tangibile și de rezultatele economice de bază.
Acest lucru face ca acest „certificat de sănătate” să pară mult mai precar.
Analiza anuală realizată de firma de consultanță McKinsey & Company încearcă să surprindă imaginea financiară globală prin prisma unui bilanț contabil, estimând amploarea activelor, datoriilor și averii interconectate la nivel mondial.
Diferențele dintre țări pot fi considerabile, însă imaginea de ansamblu arată clar că averea netă a gospodăriilor crește într-un ritm mai rapid decât Produsul Intern Brut (PIB) mondial.
Bursele au crescut, deși economia reală a suferit
Acțiunile au fost principalul motor al acestei evoluții în toate marile economii anul trecut. „Boom”-ul inteligenței artificiale a împins piețele bursiere globale cu 20% mai sus, chiar și în contextul unor perturbări comerciale majore provocate de Statele Unite și în condițiile în care creșterea PIB-ului real s-a situat în jurul mediei sale pe termen lung.
Raportul McKinsey arată că averea gospodăriilor a crescut la nivel global cu 7,3% anul trecut, semnificativ peste media anuală de 5,9% înregistrată din anul 2000 încoace. Aproximativ 57% din această creștere s-a datorat acțiunilor, în timp ce doar 15% a fost generată de piața imobiliară – o abatere semnificativă de la structura medie a factorilor care au alimentat creșterea averii în ultimii 25 de ani, perioadă în care sectorul imobiliar a contribuit cu peste jumătate din majorarea averii.
Pentru a pune aceste cifre în perspectivă, Mike Dolan amintește că proprietățile imobiliare reprezintă în prezent aproximativ jumătate din averea netă globală a gospodăriilor. Acțiunile și fondurile de investiții însumează aproximativ un sfert, în timp ce obligațiunile și pensiile reprezintă circa 20%, iar depozitele în numerar încă 20%. Împrumuturile, echivalente cu aproximativ 15% din total, reduc valoarea averii nete. În Statele Unite, ponderea acțiunilor este ceva mai mare, apropiindu-se de o treime.
„Toate acestea sunt în regulă – cu excepția cazului în care considerați că piețele bursiere sunt grav dezechilibrate și se îndreaptă spre o corecție severă”, scrie analistul.

O creștere a avuției „pe hârtie”
Aici își concentrează autorii raportului principalele îngrijorări, exprimându-și temerile cu privire la „decuplarea tot mai accentuată” a piețelor bursiere de economia mondială reală, riscul unei corecții puternice și accentuarea inegalității în deținerea activelor.
De exemplu, anul trecut valoarea acțiunilor din Statele Unite a urcat la un nivel echivalent cu de 2,4 ori valoarea activelor nete ale companiilor, iar ponderea profiturilor corporative în PIB-ul american este acum dublă față de nivelul din anul 2000.
Câștigurile „pe hârtie” au reprezentat cea mai mare parte din creșterea de 40 de trilioane de dolari a averii gospodăriilor anul trecut. Doar 20% din această majorare s-a bazat pe investiții nete noi – în active reale precum utilaje și echipamente, locuințe și clădiri, infrastructură și proprietate intelectuală, după scăderea amortizării – comparativ cu o medie de 30% în perioada 2000–2024. Evaluările activelor existente au crescut cu patru puncte procentuale mai rapid decât inflația, care era deja ridicată.
„Atunci când bilanțul crește mai rapid decât economia care îl susține, pot ieși la iveală vulnerabilități”, afirmă McKinsey. „Când valorile proprietăților imobiliare și ale acțiunilor cresc mai repede decât PIB-ul, capitalul poate fi direcționat în mod disproporționat către răscumpărări de active, adesea finanțate printr-un grad ridicat de îndatorare. Acest lucru poate împinge evaluările și mai sus, dar poate priva economia de tipul de investiții care generează creștere economică pe termen lung”, continuă raportul.
„Pentru gospodării, averea crește, dar doar pe hârtie, însoțită de riscuri sporite de corecții ulterioare. Creșterea valorii activelor tinde de asemenea să accentueze inegalitatea averii, deoarece cei care dețin deja active beneficiază de câștiguri semnificative, în timp ce accesul altora la piețele de active devine tot mai dificil – de exemplu, pentru tinerele familii care încearcă să cumpere o locuință”.

O întrebare care provoacă neliniște economiștilor
„Aceste probleme sunt bine documentate, însă ele ating întrebarea esențială a momentului: va fi justificată, pe termen lung, explozia bursieră alimentată de inteligența artificială și valul masiv de investiții de capital (capex) din ultimii ani prin randamente reale și câștiguri de productivitate?”, scrie Dolan.
Această întrebare provoacă și mai multă neliniște decât de obicei săptămâna aceasta, pe măsură ce marile companii din domeniul inteligenței artificiale își publică rezultatele financiare.
Dacă există chiar și un dubiu rezonabil că evaluările actuale ale acțiunilor nu sunt justificate, o corecție a pieței ar putea produce efecte de propagare la scară globală, cum a avertizat agenția de rating Fitch chiar săptămâna aceasta.
Într-un anumit sens, problema evaluărilor bursiere este foarte concentrată în Statele Unite, care dețin aproape jumătate din totalul acțiunilor incluse în eșantionul analizat de McKinsey. În SUA, valoarea acțiunilor a ajuns anul trecut la 2,4 ori valoarea activelor nete, în timp ce în majoritatea celorlalte țări raportul s-a situat în jurul valorii de 1.
Însă o corecție a pieței bursiere americane ar afecta și gospodăriile din întreaga lume. Peste o treime din obligațiile aferente acțiunilor americane sunt deținute de entități străine, lucru evidențiat și de deficitul uriaș al poziției investiționale internaționale nete a Statelor Unite.
Care este, așadar, concluzia raportului?
Analiștii de la McKinsey reiau cele trei scenarii principale. Fie asistăm la miracolul productivității promis de susținătorii inteligenței artificiale, fie inflația ridicată și persistentă erodează treptat valoarea reală a activelor și a datoriilor, readucând bilanțul financiar în concordanță cu PIB-ul nominal.
A treia variantă este o corecție dureroasă, în care atât cei care au economisit, cât și economia reală suportă consecințele unei perioade îndelungate de ajustare.