FOTO Îngeri, tunuri și soldați sovietici: Catedrala Forțelor Armate arată noua identitate națională a Rusiei

Îngeri veghează deasupra artileriei, imagini religioase sunt împodobite cu Kalașnikovuri iar icoana Fecioarei Maria amintește de un afiș din al Doilea Război Mondial. Imaginile din interiorul vastei Catedrale a Forțelor Armate ruse amestecă militarismul, patriotismul și creștinismul ortodox într-un mod extrem de controversat, scrie The Guardian.

Aflată la o oră de condus de Moscova, catedrala are un exterior metalic verde kaki împodobit cu domuri aurii, structura având 95 de metri înălțime.

Înăuntru se află cea mai mare cantitate de mozaic din orice biserică din lume, multe din piesele decorative înfățișând bătălii din istoria Rusiei și al Doilea Război Mondial în mod special.

În timpul celor două decenii de când Vladimir Putin se află la conducerea țării, victoria din „Marele război patriotic”, cum este denumit al Doilea Război Mondial în Rusia, a devenit treptat principala piatră de temelie a unei noi identități naționale.

Acum victoria din război are propriul altar religios iar când istoricii viitorului se vor uita înapoi înspre era Putin ar putea foarte bine decide că această catedrala este clădirea sa definitorie.

Medalii de război sovietice sunt incluse în vitraliile de pe tavan în timp ce mozaicurile înfățișează diferite bătălii cheie. Arme și tancuri capturate de la armata germană au fost topite și folosite pentru crearea podelelor metalice ale catedralei.

„Gândiți-vă la asta când pășiți în catedrală. Când traversați podeaua aplicați o lovitură simbolică inamicului fascist”, le declara unul dintre ghizi unui grup de femei în vârstă cu batic în timp ce intrau în catedrală mai devreme în cursul lunii.

Catedrala a fost proiectul ministrului apărării rus, Serghei Shoigu, inaugurarea acesteia fiind planificată în luna mai pentru aniversarea a 75 de ani de la victoria asupra naziștilor. În cele din urmă a fost amânată pentru luna iunie din cauza pandemiei de COVID-19.

„Doar o națiune care îl iubește pe Dumnezeu poate construi o catedrală atât de grandioasă”, afirmă episcopul Ștefan al Klinului care conduce departamentul Bisericii Ortodoxe Ruse pentru cooperarea cu armata, acesta slujind frecvent în catedrală.

Episcopul în vârstă de 59 de ani, un fost ofițer în armata sovietică și rusă înainte să devină preot, a luat apărarea folosirii simbolurilor sovietice, afirmând despre catedrală că înfățișează „toate epocile statului nostru, Rusia Sfântă” și ar fi greșit să omită al Doilea Război Mondial luând în considerare câți dintre soldații sovietici erau credincioși.

Însă imaginile s-au dovedit controversate.

„Mulți preoți care erau tineri în anii 1970 și 1980 și s-au confruntat personal cu aparatul de represiune sovietic care a atacat biserica sunt în stare de șoc și nu le vine să creadă”, declară Serghei Chapnin, un teolog din Moscova.

„Nu este cu adevărat o catedrală ortodoxă, este o catedrală pentru noua religie civilă post-sovietică”, adaugă acesta.

Unele schimbări minore au fost făcute după indignarea inițială din cursul anului, cea mai notabilă fiind modificarea unui mozaic despre anexarea Crimeei în 2014, imagine care îi înfățișa pe Vladimir Putin și Shoigu.

„A fost dorința președintelui nostru care este atât de modest încât s-a gândit că nu se cuvine să fie reprezentat în mozaic, să fie înlăturat”, afirmă episcopul Ștefan.

Mozaicul care detaliază evenimentele din Crimeea a rămas acum fără Putin dar îi înfățișează pe „omuleții verzi” – forțele speciale ruse fără însemne care au coordonat anexarea peninsulei și a căror prezență în Crimeea a fost negată inițial de Kremlin.

Într-o altă imagine dedicată armatelor sovietice și ruse doi îngeri se uită în jos la un grup de soldați care poartă arme moderne. Alături stă o listă de conflicte comemorate care se încheie cu „pacificarea Georgiei în 2008”, „returnarea Crimeei” în 2014 și „lupta împotriva terorismului internațional” în Siria.

Panoul enumeră de asemenea cele două războaie din Cecenia, precum și intervențiile sovietice pentru a reprima Revoluția ungară din 1956 și „Primăvara de la Praga” în 1968, precum și invazia sovietică în Afganistan.

Întrebat dacă biserica vrea să sugereze cu adevărat că toate aceste intervenții militare au fost sacre, episcopul Ștefan declară că este greșită axarea pe anumite conflicte anume.

„Nu vorbim despre contextul geopolitic de la un moment dat, vorbim despre faptul că forțele noastre armate au ajutor divin de deasupra, de la Dumnezeu și sfinții cerești. Despre acest lucru este catedrala”, a afirmă acesta.

Lista „războaielor sfinte” are spațiu și pentru adăugarea unor conflicte viitoare.