România are un proiect de 1 miliard de lei care poate asigura apă pentru răcirea a patru reactoare nucleare. E aprobat de 2 ani, dar lucrările nu au început

Proiectul Bala 2, în valoare de peste 1 miliard de lei, a primit undă verde în 2024, dar se vorbește despre el de mai bine de două decenii. Este o lucrare de infrastructură fluvială ce va fi importantă nu doar pentru navigație, ci și pentru securitatea energetică, potrivit Nuclearelectrica. 

• Debitul Dunării a atins marți un nou minim la intrarea în ţară, de 1.370 metri cubi pe secundă. 
• Nuclearelectrica spune că există riscul ca pe data de 13 august să fie închis și al doilea reactor de la Centrala Cernavodă, din cauza nivelului critic al Dunării. 
• Proiectul Bala 2 a fost aprobat în 2024 și e menit să asigure funcționarea nu a două, ci a patru reactoare. HotNews a întrebat instituțiile implicate în proiect ce s-a întâmplat

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie din cauza debitului foarte scăzut pe Dunăre, iar azi Nuclearelectrica a anunțat că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2 a CNE Cernavodă, în dimineața zilei de 13 august 2026. 

Într-un răspuns pentru HotNews, Nuclearelectrica spune că riscurile legate de alimentarea cu apă de răcire a Centralei de la Cernavodă sunt cunoscute de mulți ani, fiind lansate avertismente începând cu 2003. 

Atunci debitul Dunării a înregistrat un nivel minim record de aproximativ 1.600 mc/secundă pe fondul unei secete hidrologice severe. Zilele trecute, recordul a fost doborât ajungându-se la 1.400 mc/secundă, iar marți a fost înregistrat un nou minim.

Proiectul Bala, suficient chiar pentru 4 reactoare

Pentru astfel de situații, există un proiect hidrotehnic, proiectul Bala 2, care urmărește modificarea și echilibrarea distribuției debitelor între brațele Dunării. 

Potrivit Nuclearelectrica, proiectul poate avea un rol important în asigurarea apei necesare pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă.

Nuclearelectrica spune că, împreună cu EnergoNuclear, societatea de proiect deținută integral de Nuclearelectrica pentru Unitățile 3 și 4, a făcut în mod constant demersuri către autorități pentru susținerea proiectului Bala 2 și că acesta este important nu doar pentru navigație, ci și pentru securitatea energetică. 

Potrivit companiei, finalizarea lucrărilor hidrotehnice pe brațul Bala va asigura o regularizare a debitelor de apa pe brațele Dunării (Bala, Borcea şi Dunărea Veche).

Aprobat de doi ani

Nuclearelectrica a invocat inclusiv Legea nr. 74/2023, prin care a fost aprobat Acordul de Sprijin pentru proiectul Unităților 3 și 4.

În expunerea de motive a legii este prevăzută obligația statului român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, de a întreprinde demersurile necesare pentru asigurarea apei de răcire necesare funcționării a patru unități nuclearoelectrice la Cernavodă, prin finalizarea etapei a II-a a proiectului privind îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila.

Proiectul Bala 2, în valoare de peste 1 miliard de lei, aprobat prin HG 1.079/2024, este o lucrare de infrastructură fluvială administrată de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, de sub coordonarea Ministerului Transporturilor. 

Scopul său este restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala de pe Dunăre pentru a asigura condițiile optime de navigație și protecție a mediului, potrivit fișei proiectului.

Proiectul nu a fost însă început.

Ce a făcut Nuclearelectrica pentru răcirea apei din 2003 până în prezent

Nuclearelectrica a precizat că este direct interesată de implementarea proiectului deoarece are „impact direct asupra finalizarii Proiectului Unităților 3 și 4, proiect aflat deja în cea de-a doua etapă de dezvoltare, și indirect asupra operării Unităților 1 si 2, cu precadere în situații de secetă extremă”.

„Încă de la nivelul dezvoltării proiectului centralei de la Cernavodă, pentru asigurarea apei de răcire a fost considerat un circuit deschis ce utilizează apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră”, a transmis Nuclearelectrica.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996, iar Unitatea 2 în 2007.

„După momentul extrem de la nivelul anului 2003, când a fost un episod similar cu condițiile actuale, Nuclearelectrica/CNE Cernavodă a implementat toate măsurile ce ar fi putut fi implementate pentru a putea îmbunătăți condițiile de operare pentru o centrală ce se afla în operare”, a transmis Nuclearelectrica. 

Potrivit companiei, măsurile implementate au fost „modificarea unor pompe de apă tehnică pentru asigurarea răcirii la debite mai reduse și niveluri mai mici; (câștigând aproximativ 20+ cm față de 2003); înlocuirea traductoarelor de nivel pentru o precizie ridicata in masurarea nivelului apei”. 

Nuclearelectrica spune că după episodul din 2003 a fost analizată și varianta unor turnuri de răcire, însă soluția nu a fost considerată fezabilă în varianta cu răcire naturală.

Astfel, compania a optat pentru măsuri de optimizare a instalațiilor existente.

Nuclearelectrica consideră că proiectul Bala 2 reprezintă o soluție diferită, prin faptul că poate contribui la asigurarea debitului și nivelului necesar funcționării celor patru unități nucleare.

Cum s-a ajuns la proiectul Bala 2 și ce au făcut autoritățile în ultimii 20 de ani

În iulie 2006, Administrația Națională „Apele Române” a emis avizul de gospodărire a apelor pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila și măsuri complementare”.

Beneficiarul era, la acel moment, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului – Administrația Fluvială a Dunării de Jos.

Proiectul a fost inclus ulterior în instrumentele de planificare ale spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral, în Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic din 2008.

Un nou proiect, într-o formă diferită, a fost avizat în 2022 de Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița: „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.

Proiectul are Acord de mediu din 2023, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași, precum și avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, emis tot în 2023.

Potrivit Apele Române, proiectul este inclus în prezent în Planul de Management actualizat al fluviului Dunărea – Delta Dunării al spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral și apelor costiere pentru perioada 2022-2027.

Cine trebuie să înceapă lucrările

În prezent, Administrația Națională „Apele Române” susține că rolul său a fost în principal unul de reglementare și monitorizare hidrologică și indică Administrația Fluvială a Dunării de Jos drept instituția căreia trebuie adresate întrebările privind lucrările propriu-zise și stadiul proiectului.

HotNews a transmis întrebări și către Administrația Fluvială a Dunării de Jos, dar și către Ministerul Transporturilor, răspunsurile urmând să fie publicate imediat după transmiterea lor.

Apele Române: centrala a fost atenționată încă din 10 iulie de scăderea debitului Dunării

Potrivit răspunsului transmis HotNews de Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a informat Centrala Cernavodă cu privire la evoluția debitelor Dunării începând din 10 iulie 2026.

Atunci a fost comunicată aplicarea fazei de atenționare/avertizare prevăzute în Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.

O săptămână mai târziu, la 17 iulie, CNE Cernavodă a fost înștiințată cu privire la aplicarea treptei I de restricții, a răspuns Administrația Națională „Apele Române”. 

Sunt trei trepte de restricții, explică primăria Cernavodă. Treapta 1 de restricții se aplică în cazul unui deficit moderat și presupune limitări moderate ale utilizării apei, în funcție de categoria de folosință (irigații, industrie, populație). Treapta 3 de restricții este cea mai severă treaptă și presupune limitarea drastică a utilizării apei pentru toate categoriile de folosințe. 

Apele Române precizează că aceste informări s-au adăugat unui mecanism de monitorizare permanentă instituit printr-un protocol de colaborare între CNE Cernavodă și Administrația Națională „Apele Române”.

Astfel, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor transmite zilnic prognoza hidrologică pentru sectorul Dunării relevant pentru funcționarea centralei.

CNE Cernavodă primește, de asemenea, zilnic informații privind nivelurile și debitele Dunării, temperatura apei și fenomenul de înflorire algală, susține administrația.

„Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă dispune în permanență de informațiile hidrologice necesare privind evoluția condițiilor de pe sectorul Dunării aferent obiectivului energetic”, mai precizează ANAR.

Stare de alertă în luna august

Pe 31 iulie, Guvernul a „declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri, dar mai ales pe Dunăre”. 

În aceeași ședință a fost aprobată o intervenție de urgență la bifurcația Bala-Dunărea Veche, prin redistribuirea unei părți din debitul brațului Bala către Dunărea Veche. În zilele care au urmat, a fost detonată o stâncă, cu o încărcătură mare de explozibil, și au fost scufundate patru barje, pentru a fi deviată apa spre centrala de la Cernavodă.

Aceste măsuri au fost luate pentru a menține în funcțiune Unitatea 2. Cele două unități asigură 20% din consumul național.

Unitatea 2 însă riscă să fie închisă și ea în dimineața zilei de 13 august 2026, potrivit datelor transmise azi de Nuclearelectrica.

Ministerul Energiei a precizat, la rândul său, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării.

Dunărea a atins, marți, la intrarea în ţară, un nou minim istoric, de 1.370 mc/s.

Nuclearelectrica a mai anunțat și că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) o serie de avize de existență a cazului de forță majoră asupra contractelor de livrare a energiei electrice.