INTERVIU „Nu e vorba numai de bani”. Un reputat sociolog explică motivul-surpriză pentru care se întorc românii acasă. Din ce țări au revenit cei mai mulți în 2025
Oamenii nu emigrează doar pentru salarii, ci și pentru „conectare și infrastructură”, iar acestea se transformă și în motivele revenirii, spune profesorul de sociologie Dumitru Sandu, expert în migrație transnațională, într-un dialog cu HotNews.
Conectarea nu e un moft, nu e un concept. Conectarea a ajuns un mod de viață și, spune sociologul Dumitru Sandu, ea este astăzi foarte importantă pentru oricine vrea să-și schimbe viața dintr-o țară în alta. E valabil și pentru cei peste 4 milioane de români din străinătate.
Sandu arată cifre în care se vede că o bună parte dintre românii care aleg să revină în țară revin în județe care au infrastructură mai bună și sunt conectate. Care sunt acestea.
Analizele sale susțin că revenirea acasă e corelată și cu legătura pe care locul întoarcerii o are cu un oraș mare, dezvoltat din România. Altfel spus, revii dacă ești relaționat la o urbanitate cu care te-ai obișnuit în Occident.
Ce ar putea face România.
80% dintre cei peste 4 milioane de români care trăiesc afară sunt împărțiți în șase țări din Europa:
Germania
Franța
Spania
Italia
Marea Britanie
Austria.
În 2025, cei mai mulți români reveniți definitiv în țară s-au întors din Statele Unite, Germania și Canada.
În discuția cu HotNews, sociologul explică cum ar putea o parte dintre aceștia să se întoarcă acasă. Unii deja o fac.
De ce pleacă cei mai mulți
Dumitru Sandu compară România cu Polonia. Cei mai mulți dintre polonezi pleacă în străinătate printr-o agenție de recrutare. În felul ăsta, au un plan bine stabilit, știu exact unde se duc, unde vor lucra și cât vor sta acolo. Românii sunt obișnuiți să plece „în baza relațiilor pe care le au în străinătate”: pe cine cunosc și cât de bine o duce persoana respectivă.
Acesta este rezultatul interacțiunilor directe. Adică oameni care îi conving pe ceilalți să plece. Dacă o persoană pleacă în străinătate și revine cu o perspectivă bună, atunci poate motiva alți apropiați să plece din țară.
„Relațiile sunt mai importante decât numerele, decât frecvențele (n.r. numărul celor plecați și numărul celor veniți)”, explică Sandu fenomenul.
Profesorul de sociologie Dumitru Sandu
„Lumea se întoarce în localitățile bogate, nu la sărăcie”
Dumitru Sandu vorbește despre termenul de „migrație de revenire”. Migrația de revenire presupune reîntoarcerea în țară a românilor care au plecat în străinătate.
Cei mai mulți dintre cei plecați s-au întors în București și județele Ilfov, Timiș și Brașov – „pentru că aici rețelele de comunicare sunt foarte puternic extinse”, explică el. Cei mai puțini revin în Harghita, Covasna și Sălaj.
Dumitru Sandu spune că ce este diferit între aceste județe este „statutul rezidențial”: rural sau urban.
„Lumea se întoarce în principal în localitățile bogate, nu la sărăcie. Chiar dacă e dintr-o localitate săracă, nu rămâne acolo. Se mută imediat în localitățile dezvoltate. Mai ales dacă vine împreună cu cei care îi sunt copii, pentru că mai ales pentru copii nu te-ntorci în regiunile sărace”, spune sociologul.
E vorba nu doar de bani, ci și de conectare
Dumitru Sandu vorbește și despre diferența dintre localitățile apropiate de marile orașe și cele „izolate”: Ruralul apropiat de marile orașe e liniștit, cu venituri bune și infrastructură bună, în timp ce cel periferic este mai sărac, cu infrastructură slabă, fără școli și magazine.
„Avem nevoie să convingem oamenii că vor trăi mai bine dacă vor avea aceeași infrastructură indiferent unde se află ruralul”, spune el, în timp ce amintește reforma administrativ-teritorială.
Profesorul Sandu: „N-am nevoie doar de politicieni, am nevoie de urbaniști, am nevoie de sociologi”
„Trebuie organizate lucrurile în așa fel încât oamenii care trăiesc în satele periferice, în satele izolate, să nu se simtă marginalizați. N-am nevoie doar de politicieni. Am nevoie de urbaniști, am nevoie de sociologi, am nevoie de oameni care cunosc teritoriul și care știu soluțiile pentru acesta”, continuă profesorul de sociologie.
Dumitru Sandu amintește că nivelul de trai din România s-a îmbunătățit prin aderarea la Uniunea Europeană, dar România este în continuare o țară săracă, precum Bulgaria sau Croația: „Un român spune: am nevoie de reducerea sărăciei”.
„Nu voi reuși, eu ca decident, guvern, parlament, minister, să transform migrația în reveniri definitive decât dacă îmbunătățesc reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Este ipoteza pe care o am pentru că oamenii vin și pleacă. Vin și pleacă pentru că este prea multă corupție în țară”, subliniază Dumitru Sandu.
De unde revin cei mai mulți români
Într-un material anterior dialogului cu HotNews, publicat în Contributors, Dumitru Sandu a făcut un top al țărilor din care revin cei mai mulți români.
În 2025, conform datelor INS citate de sociolog, 19.637 de români s-au întors definitiv în țară: 508 români au revenit din SUA, 458 din Germania, 418 din Canada, 348 din Italia și 112 din Franța.
INS nu are date precise despre revenirile din Spania și Marea Britanie – aflate în topul țărilor în care pleacă cei mai mulți români. Cu toate acestea, Dumitru Sandu a analizat cum, din 2023, numărul românilor care voiau să revină în țară din Spania era cu 10 puncte procentuale mai mare decât românii din Italia sau Germania.
„Dacă emigrarea inițială a fost spre țări mai dezvoltate decât România și de limbă latină (precum Spania și Italia), ulterior au început să apară condițiile spre o remigrare orientată în direcția unor țări care oferă salarii mai mari și alt tip de justiție socială”, a explicat Sandu.
„Vrem o țară ca afară”
În 1997, cu studenții de la Facultatea de Sociologie, a făcut un sondaj printre românii din Spania, care locuiau în zona Madrid. Ce voiau ei atunci pentru a se întoarce în țară era organizarea sanitară și administrativă mai bună, dar și reducerea gradului de corupție.
În 2018, românii strigau „vrem o țară ca afară”, iar până în 2026, nevoile lor au rămas neschimbate.
Diferențele majore care influențează migrația sunt legate de nivelul de trai al oamenilor – care include salariile – și de starea de sănătate regională: „Dacă nu ai un spital bun în zonă, n-ai ce face. Pentru mișcarea migratoriei, contează sistemul sanitar la nivel județean”.
Amintește apoi și de corupție, transparență, dar și de posibilitățile de învățare și perfecționare.
„Pleacă pentru oportunitățile de perfecționare profesională”
Sociologul oferă exemplul medicilor, care au intrat în grevă generală din cauza legii salarizării. Dumitru Sandu spune, însă, că „nu e vorba numai de bani”.
„O bună parte dintre medici și asistente medicale nu pleacă în străinătate pentru că salariile acolo sunt mai mari. Sunt mai mari, dar uneori nu cu mult. Pleacă pentru oportunitățile de perfecționare profesională. Mai ales pentru tineri contează foarte tare. Cât ești tânăr, nu numai să te duci să primești un salariu bun, dar să poți să înveți mai multe lucruri la locul de muncă este important”, spune el.
Aceste considerente sunt avute în vedere și de românii care pleacă în Germania, țară în care sociologul afirmă că există o „ruptură” între Vest și Est. Mulți români aleg să plece în Germania de Vest, datorită oportunităților în carieră, diferențelor de nivel de viață, de mentalitate și de salarii.
„Ciclul normal” de întors acasă
În analiza sa, Dumitru Sandu constată și că regiunea Moldovei este una cu plecări multe, dar cu aproape la fel de multe reveniri în țară.
De ce? Pentru că o bună parte dintre cetățenii români din regiunea istorică a Moldovei au plecat în Italia. Iar acum s-au întors în România, pentru că s-a apropiat pensia și vor să își trăiască ultimii ani în țară.
Iar acesta este „ciclul normal”, spune sociologul.
Și cei tineri se întorc, dar pentru anumite perioade de timp, mai lungi sau mai scurte, după care pleacă din nou din țară, dar nu neapărat înapoi în Italia: „O bună parte din românii din Italia pleacă în Germania. Pleacă în Finlanda, în Marea Britanie, acolo unde sunt salarii mai mari”.
România ar trebui să învețe, spune profesorul, să transforme aceste reveniri temporare în reveniri de durată.
Un mic ajutor: „înfrățirea” cu orașe din Europa
Sociologul explică și că mulți români plecați în străinătate revin în țară cu o „mentalitate hibridă” – adică își construiesc opiniile și acțiunile atât pe baza experiențelor din România, cât și pe baza experiențelor trăite în diaspora.
Cum nu există soluții miraculoase pentru revenirea românilor acasă, și exemplele mici, dar concerete pot funcționa, crede Sandu.
Prin preluarea acestor experiențe, se poate realiza „înfrățirea” dintre două localități. „Înfrățirea” cunoscută și ca „town twinning” înseamnă un contract între două localități din țări diferite care întrețin una cu cealaltă legături strânse din punct de vedere economic și cultural.
De exemplu, sate din regiunea Moldovei au făcut înfrățiri cu sate din Italia.
„Ipoteza mea este că satele înfrățite pe bază de migrație în străinătate sunt sate în care exemplele pozitive ajung mai ușor”, spune Dumitru Sandu.
Cum convingi oamenii să nu mai plece
„Folosesc fonduri europene pentru readucerea în țară, pentru salarii, mărire, organizare”, răspunde sociologul în discuția cu HotNews. Fondurile europene sunt doar primul pas.
Doi, reducerea corupției: „Știm sigur că o bună parte dintre românii nemulțumiți de corupție pleacă din țară”.
Trei, transparența din partea instituțiilor statului, prezentată prin intermediul media, de care „avem nevoie ca de apă”.
Acestea sunt, „fără îndoială” prioritățile pe care ar trebui să le urmeze politicile de dezvoltare locală și cele demografice din România, dacă vrea să aducă oamenii înapoi în țară, conchide profesorul Dumitru Sandu.
