Cum motivează Curtea de Apel București suspendarea hotărârilor Guvernului Bolojan atacate de PSD. Principalul argument

Curtea de Apel București a motivat 6 din cele 11 decizii prin care a dispus, la cererea PSD, suspendarea hotărârilor de guvern adoptate în ședința din 23 iulie. Cele șase motivări sunt identitice.

• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.

Curtea de Apel București (CAB) a suspendat hotărârile de guvern adoptate în luna iulie, invocând că asupra acestora planează „o îndoială serioasă în privinţa legalităţii”, potrivit celor șase încheieri ale instanței consultate de HotNews. 

În cererile depuse la instanță, PSD a invocat că prin adoptarea hotărârilor Guvernul demis și-a depășit limitele, promovând politici noi. 

Dosarele au fost soluționate de judecătoarele de la Curtea de Apel București Ana Corina Tudor și Olimpea Crețanu. Ambele au dat câștig de cauză PSD. 

„Criticile de legalitate invocate de reclamant, de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii HG”

Cele șase motivări a căror redactare a fost finalizată vizează hotărârile pronunțate de Curtea de Apel București în 31 iulie, în dosarele soluționate de judecătoarea Ana Corina Tudor. Argumentele invocate de judecătoare în cele șase hotărâri sunt identice.

În opinia acesteia, asupra hotărârilor de guvern din luna iulie planează suspiciuni în privința legalității deoarece au fost adoptate de un guvern demis, a cărui perioadă de interimat a expirat.

„Este important de precizat că, în această procedură, Curtea nu are a verifica, dacă pârâtul a emis actul normativ individual în condiţiile art. 37 alin. 3, ci dacă această critică de legalitate este de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii acestuia.

Or, în fapt, la 5 mai 2026, în şedinţa comună, Camera Deputaților și Senatul au retras încrederea acordată Guvernului, în condițiile art. 67, art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituția României, iar, de la această dată, mandatul Guvernului a încetat; şi, calculând, de la data publicării decretelor de desemnare a interimarilor – 27 aprilie 2026 -, termenul de 45 de zile prevăzut de art. 46 Cod administrativ s-a împlinit la 10 iunie 2026.

Întrucât hotărârea atacată a fost adoptată la 1 iulie 2026, ulterior ambelor repere temporale, criticile de legalitate invocate de reclamant sunt de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii HG nr. 501/2026”, se arată în motivarea Curții de Apel București, consultată de HotNews.

Art. 37, alin. 3, din Codul Administrativ, invocat de judecătoare, prevede: „În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege”.

Apărarea Guvernului nu a fost primită de Curtea de Apel București

În apărările sale de la instanță, Guvernul a insistat că hotărârile adoptate în luna iulie „nu reprezintă un act de decizie politică, nu instituie o nouă orientare guvernamentală, şi nu presupun adoptarea unor măsuri care să exprime opţiuni fundamentale privind conducerea politicilor publice ale statului”. Guvernul a susținut că actele normative au fost emise în raport cu prevederile Constituției, care permit unui guvern al cărui mandat a încetat să îndeplinească actele necesare pentru administrarea treburilor publice”.

Curtea nu a negat dreptul Guvernului de a adopta acte administrative, dar a nuanțat acest aspect.

„Simpla invocare a utilităţii şi necesităţii emiterii unui act administrativ normativ nu poate fi suficientă pentru justificarea încălcării dispoziţiilor legale care guvernează limitele emiterii acestuia”, completează judecătoarea în motivare. 

De asemenea, Curtea nu neagă dreptul Guvernului de a emite acte administrative, dar invocă faptul că acestea sunt emise ca urmare a unor decizii politice, iar analiza acestora excede atribuţiilor instanţei de judecată.

 „Deşi prin întâmpinare s-a adus în discuţie natura actelor pe care un Guvern cu mandatul încetat le-ar putea îndeplini, Curtea nu poate răspunde acestora, cu aprecieri generale, cum au si fost formulate, fiind limitată la obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv cererea de suspendare”, se mai arată în hotărârea Curții de Apel București.

Instanța a decis suspendarea hotărârilor de guvern motivând că este îndeplinită și condiţia prevenirii unei pagube iminente, condiție obligatorie prevăzută de lege.

Prin intrarea în vigoare a hotărârilor de guvern contestate „paguba este previzibilă şi concret legată de executarea sa”,  iar suspendarea „este singurul instrument apt să prevină multiplicarea lor”, subliniază judecătoarea în motivare. Ea spune că dacă deciziile Guvernului ar intra în vigoare „efectele nu ar putea fi înlăturate prin simpla anulare ulterioară a actului”.

 Cele șase motivări, identice

Toate cele șase motivări, care vizeză suspendarea hotărârilor de guvern 501, 511, 512, 530, 570 și 571, sunt identice, argumentele fiind preluate în întregime de la o hotărâre la alta. În trei dintre motivări – cele vizând hotărârile 501, 511 și 530 -, preluarea argumentelor juridice a fost făcută cu tot cu numărul hotărârilor din care s-a copiat.

La o săptămână distanță după pronunțarea deciziei de suspendare, judecătoarea a sesizat greșeala și a corectat-o, îndreptarea erorii materiale fiind consemnată și pe portalul instanței.

Guvernul a atacat deciziile Curții de Apel București de suspendare a celor 13 hotărâri adoptate în luna iulie. Contestațiile vor fi judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Guvernul a acuzat graba instanței

După pronunțarea deciziilor de suspendare, Guvernul a transmis un comunicat de presă prin care a acuzat graba cu care instanța a luat deciziile de suspendare, în cinci zile de la înregistrarea dosarelor în instanță. 

„Măsuri importante pentru a facilita accesul tinerilor pe piaţa muncii, gestionarea fondurilor europene, încasarea veniturilor bugetare, prevenirea răspândirii bolilor la animale şi sprijinirea crescătorilor individuali de animale, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi ale instituţiilor statului nu vor putea fi puse în aplicare după ce Curtea de Apel Bucureşti a suspendat astăzi cinci Hotărâri adoptate de Guvern”, se menționa în comunicatul transmis de Guvern.