Iranul a pus ochii pe ținte militare dintr-o țară vecină cu România. Ce spun experții despre rachetele balistice Shahab, care pot aduce războiul în Europa

Propunerile de a riposta împotriva obiectivelor americane din afara Orientului Mijlociu apar pe fondul faptului că mulți reprezentanți ai regimului de la Teheran consideră o nouă escaladare a conflictului ca fiind inevitabilă.

Iranul a luat în calcul atacarea unor ținte militare americane din Europa în cazul în care președintele american Donald Trump va escalada conflictul, potrivit unor persoane apropiate regimului Republicii Islamice, în contextul în care Teheranul analizează opțiunile de a mări miza conflictului, scrie miercuri Financial Times (FT).

Două surse din interiorul regimului au declarat pentru FT că forțele iraniene au evaluat posibilitatea lovirii obiectivelor americane din țările din sud-estul Europei, precum Bulgaria, care luna trecută a aprobat utilizarea bazei aeriene Bezmer pentru avioanele americane de realimentare.

Una dintre surse a adăugat că Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în martie, se numără, de asemenea, printre potențialele ținte vizate de ripostă în cazul unei noi ofensive americane.

Sursele au afirmat că forțele iraniene au analizat, separat, posibilitatea atacării cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei escaladări a conflictului.

Amenințările reflectă starea de sfidare de la Teheran, unde mulți membri ai regimului consideră din ce în ce mai mult că reluarea războiului este o chestiune de „când”, nu de „dacă”.

Negocierile pentru redeschiderea strategicei strâmtori Ormuz au ajuns într-un impas, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, i-a numit săptămâna trecută pe susținătorii liniei dure în funcții de vârf în armată și în domeniul securității. Marți, Trump a spus că „nu au loc și nu sunt programate discuții sau negocieri” cu Teheranul.

Amenințare „reală, dar limitată”

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și alți comandanți militari au avertizat că, în cazul unui nou conflict pe scară largă, Iranul va depăși strategia sa anterioară de a ataca obiective militare americane, facilități energetice și alte infrastructuri din Orientul Mijlociu, orientându-se către ținte situate la distanțe mai mari.

Luna trecută, Gărzile au amenințat Londra în legătură cu utilizarea de către SUA a bazelor militare britanice, afirmând că „orice bază folosită pentru a lansa un atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”.

Sidharth Kaushal, cercetător la think-tank-ul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, a descris amenințarea reprezentată de rachetele iraniene asupra țintelor din Europa și din alte părți ca fiind „reală, dar limitată”.

Iranul ar putea lansa rachete balistice cu rază medie de acțiune împotriva obiectivelor americane din sudul și sud-estul Europei, cum sunt rachetele din seria Shahab, dar Kaushal spune că acestea ar avea dificultăți în a provoca daune la distanțe mai mari.

Ce pregătește Teheranul

Riposta Iranului va depinde de acțiunile Washingtonului, potrivit surselor din interiorul regimului citate de FT.

Una dintre acestea a afirmat că regimul pregătește un plan de extindere a conflictului în cazul în care Trump și-ar pune în aplicare amenințările anterioare de a ataca infrastructura iraniană. Președintele SUA a declarat luna trecută că Washingtonul va distruge câte un pod sau o centrală electrică iraniană de fiecare dată când Republica Islamică va ataca o navă în strâmtoarea Ormuz.

A doua sursă din interior a afirmat că Iranul nu va impune „nicio limită” răspunsului său în cazul unei agresiuni din partea SUA. „Dacă SUA vor merge prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va depăși granițele regiunii și va lovi și Europa”, a spus sursa respectivă.

Iranul și-a demonstrat disponibilitatea de a ataca ținte îndepărtate. În săptămânile care au urmat după declanșarea războiului, în februarie, de către SUA și Israel, Washingtonul a acuzat Teheranul că a lansat mai multe rachete – dintre care niciuna nu și-a atins ținta – către Diego Garcia, o bază militară comună a SUA și Regatului Unit situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță.

Turcia a anunțat în martie că sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat mai multe rachete balistice lansate din Iran, în timp ce baza aeriană britanică din Akrotiri, Cipru, a fost lovită de o dronă în aceeași lună. Oficialii occidentali au declarat la momentul respectiv că bănuiau că era vorba de o dronă iraniană lansată de forțe regionale aliate, și nu de Teheran.

Sursele din interior au afirmat că atacul iranian de luna trecută asupra bazei americane din Iordania, în urma căruia au murit trei militari americani, a fost cel mai precis atac de lungă distanță pe care Republica Islamică l-a efectuat și a demonstrat capacitatea sa de a lovi ținte de la distanțe mai mari.

„Acesta a fost, de asemenea, un mesaj adresat Europei: poate fi ținta rachetelor, așa că ar trebui să știe de partea cui trebuie să se situeze în acest război”, a spus prima sursă din interior. „O greșeală foarte gravă, cum ar fi lovirea infrastructurii noastre, ar putea face ca războiul să depășească granițele regiunii și să ajungă în Europa”, a adăugat ea.

Ce spun experții

Memorandumul de înțelegere semnat în iunie între SUA și Iran a eșuat luna trecută, după ce Teheranul a atacat nave în strâmtoare, iar ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului provizoriu, ceea ce a dus la o serie de atacuri de represalii și la o nouă blocadă americană asupra porturilor iraniene.

Eforturile diplomatice depuse timp de câteva săptămâni nu au reușit să ducă la o soluție care să permită redeschiderea căii navigabile și reluarea negocierilor privind un acord mai amplu pentru încetarea războiului, iar Trump a devenit din ce în ce mai frustrat de această situație de impas.

Cercetătorul Sidharth Kaushal afirmă că ar putea fi lansate și rachete mai puternice, dar acestea ar trebui să transporte o încărcătură utilă mai ușoară pentru a parcurge o distanță suficient de mare – ceea ce înseamnă că pagubele ar fi minime.

El a sugerat că „ar fi mai fructuos pentru ei (iranieni, n.r.) să acționeze prin interpuși”, printre care se numără grupări militante precum milițiile șiite din Irak, Hezbollah din Liban și rebelii Houthi din Yemen.

Douglas Barrie, de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a declarat: „Acele atacuri pe care au încercat să le lanseze asupra insulei Diego Garcia în acest an indică faptul că dispun de arme cu o rază de acțiune mai mare de 2.000 km.”

„Câte astfel de rachete dețin efectiv este o altă întrebare, iar dacă ar fi dispuși sau nu să folosească chiar și câteva dintre ele pentru a face o declarație grandioasă rămâne o întrebare deschisă.”

„Riscul este ca rachetele să eșueze sau să fie doborâte, așa că ce ar avea de câștigat? Cu cât raza de acțiune este mai mare, cu atât este mai greu să fii cu adevărat precis.”

Mutarea lui Mojtaba Khamenei

Unii membri ai regimului iranian se tem că Teheranul își depășește limitele. Mulți dintre susținătorii liniei dure din cadrul sistemului consideră că nu se poate avea încredere în SUA că vor pune în aplicare vreun acord, iar Iranul trebuie să impună un preț mai mare Washingtonului pentru a se asigura că acesta își va respecta obligațiile din cadrul oricărui acord final.

Printre aceștia se numără și Mohsen Rezaei, un fost comandant al Gărzii Revoluționare pe care Khamenei l-a numit săptămâna trecută în funcția de șef al securității naționale.

Analiștii iranieni au interpretat această mișcare ca un semn că personalități precum Mohammad Bagher Ghalibaf, principalul negociator al țării, au fost date la o parte pentru moment, pe măsură ce perspectivele unui acord durabil par din ce în ce mai sumbre.

Iranul „transmite un mesaj clar: dacă nu ajungeți la un acord cu Ghalibaf, va trebui să aveți de-a face cu Rezaei”, a declarat a doua sursă din interior citată de FT. „Mesajul este: «Nu vă enervați, pentru că eu sunt și mai nervos decât voi»”.

General iranian, avertisment pentru statele din Golf

Miercuri, Teheranul a avertizat statele din Golf că va considera orice asistență acordată armatei americane drept o participare pentru operațiunile militare ale Washingtonului împotriva sa, a declarat șeful forțelor armate iraniene.

„Ținem să avertizăm: orice asistență sau facilitare acordată armatei agresoare americane echivalează cu o participare la operațiunile militare americane”, a afirmat generalul Ali Abdollahi, într-un comunicat citat de AFP și Agerpres.

„Pare improbabil ca un număr atât de mare de aeronave militare, inclusiv avioane de realimentare, să se afle în baze regionale fără știrea țărilor gazdă”, a mai afirmat generalul iranian.

Acest avertisment vine în contextul în care portavionul USS George Washington este redesfășurat în Orientul Mijlociu pentru a înlocui USS Abraham Lincoln.

„Statele din Golful Persic, care au emis diverse declarații în care afirmă că nu vor autoriza Statelor Unite să le folosească teritoriul împotriva Iranului, trebuie să știe că suntem perfect la curent cu acest lucru”, a subliniat șeful forțelor armate iraniene.