INTERVIU Cazul „ambulanței negre”. Șeful CNA: „Se produc atâtea situații de dezinformare de multe ori din cauză că statul nu comunică” / Ce pregătește CNA pentru rețelele sociale

Valentin Jucan, preşedintele interimar al Consiliului Naţional al Audiovizualului, explică, într-un interviu pentru HotNews, legătura între campaniile de dezinformare și comunicarea „aproape inexistentă a statului”. 

• Cum a ajuns CNA să ceară retragerea a 90 de materiale despre „ambulanța neagră” de pe TikTok. „De ce nu 91?”. 
• Instituția condusă de Valentin Jucan pregătește o soluţie pentru a urmări sistemic campaniile de dezinformare răspândite în social media. Cum va funcționa. 
• De ce nu a cerut CNA eliminarea dezinformărilor pe subiectul ambulanței care răpește copii? „Acţionăm pompieristic, doar după ce a luat foc”.

HotNews: Domnule Valentin Jucan, dumneavoastră după ce criterii vă alegeți sursele de informare și cum stabiliți ce e adevărat și ce nu?
Valentin Jucan: Dacă citesc un manual de fizică cuantică, probabil că am să cred ceea ce este acolo. Pentru că mai întâi evaluez eu competențele: sunt în stare să fac o critică admisibilă asupra unui text sau nu? 

Dacă sunt niște informații de zi cu zi, atunci încerc să le trec într-un filtru critic: cât adevăr poate fi aici, cât fals poate fi, este vreo informație susceptibilă a fi în neregulă? Iar apoi îmi caut și alte surse.

Exemplul pe care îl dau de multe ori este acel reflex pe care îl avem cu toții: de exemplu, dumneavoastră, atunci când v-ați cumpărat ceasul de la mână, cu siguranță ați căutat niște indicatori tehnici – display, curea şi aşa mai departe. Cu toții facem asta, deci avem reflexul de a căuta informații suplimentare și nu punem mâna pe primul produs din magazin. Adică avem reflexul de a nu lua de-a gata, ca adevăr absolut, prima informație pe care am întâlnit-o.

– Dar, pentru foarte multă lume, interpretarea unei legi, de pildă, este fizică cuantică. Or, în social media, pe telefon, eu pot vedea pe cineva care, într-un timp foarte scurt, îmi oferă cheia de interpretare a legii respective… Aşadar, e suficient acest mecanism pe care l-ați descris? 
– Dacă interpretarea legii pe TikTok se rezumă la „Urmează să facem pușcărie dacă se sapă fântâni în curte”, atunci, totuși, trebuie să îți dai seama că trebuie să te informezi mai mult. Nu de pe TikTok! Deci legile nu pot fi interpretate și explicate de către oricine pe TikTok sau pe alte platforme.

Aceste platforme nu sunt surse de informare. Sunt surse de divertisment, de orice altceva, dar nu de informare. Dacă vreau să mă informez cu adevărat în legătură cu un proiect de lege, mă duc și caut în sursele jurnalistice autentice – TikTok nu face jurnalism.

„Cu cât informația este mai bombastică, cu atât trebuie să îți ridice semne de întrebare”

– Dar HotNews e şi pe TikTok, şi pe toate platformele – şi tot jurnalism facem şi acolo.
– Dumneavoastră puteți să fiți prezent ca jurnalist pe TikTok. Dar este jurnalismul autentic, care nu este făcut cu telefonul pe stradă de oricine care se autointitulează jurnalist. Cu alte cuvinte, ne uităm către niște entități media recunoscute. Sau, dacă vrem să înţelegem o lege, ne putem uita pe site-ul Senatului sau al Camerei Deputaţilor. Sau poate chiar la parlamentarul din circumscripția noastră.

Pe scurt, cu cât informația este mai bombastică, cu atât trebuie să îți ridice semne de întrebare și să nu fie luată ca atare. Chiar se poate în 2026 să faci pușcărie dacă îți faci fântână în curte? 

– Dacă nivelul meu de încredere la adresa clasei politice este atât de jos, pot să cred asta.
– Așa este. Pe de altă parte, aveţi un soi de mecanism de protecţie personal. Care vă face să nu credeţi orice. Cu atât mai mult cu cât este prezentat bombastic. În general, dezinformarea are această îmbrăcăminte pentru a atrage, pentru a şoca. Românii trebuie să înțeleagă lucrul ăsta. Suntem într-o altă dinamică. Pe lângă asta, sunt și modalități de dezinformare foarte complexe; sunt perverse de-a dreptul și trec pe lângă tine fără să le sesizezi.

„Detectivii” de la CNA

– CNA a cerut eliminarea a 90 de materiale de pe TikTok despre „ambulanța neagră”. Cum stabilește CNA că o informație e falsă și că trebuie eliminată?
– De cele mai multe ori noi verificăm aceste date. Nu avem un departament de detectivi, deși uneori, vă rog, credeți-mă, ajung pe masa noastră niște spețe unde realmente ar trebui să facem pe detectivii.

Fenomenul acesta al dezinformării – mai mult spus, acest război cognitiv pe care românii trebuie să-l ducă – este extrem de complex. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este o reiterare a unei legende urbane, „ambulanța neagră”. Ridică mari semne de întrebare de ce apare din când în când acest subiect şi de ce are această priză, dinamică exponențială în platforme. Apar cu foarte multă virulență, după care se prăbușesc. Deja subiectul nu mai există.

Aici este vorba, într-adevăr, și de o mare problemă a societăţii româneşti: nivelul de educaţie. Şi, în ultimii 20 de ani, educația nu a fost o prioritate a statului român, deși este o chestiune care afectează siguranța națională. 

„Acest lucru nu a fost înţeles de politicieni”

De foarte multe ori sunt întrebat de ce alte state nu au un asemenea nivel de dezinformare. Şi primesc exemplele statelor nordice. Este un alt nivel al educației! Dar și ei au probleme care sunt tot mai sofisticate. Colegii noștri din Franța, de exemplu, ne spuneau de curând că ei fac educație media de la începutul anilor ’80, ca disciplină în școli. Acum trebuie să regândească totul. Deci avem o foarte mare problemă cu educația în societatea românească și trebuie să spunem acest lucru și să ni-l asumăm, să-l luăm în calcul serios. 

Al doilea element este starea de anxietate, de nervozitate și, mai ales, o lipsă cronică de încredere a românilor în instituțiile statului. Acest lucru nu a fost înțeles nici până acum de către politicieni. 

Mai clar: partea de comunicare a statului, din punctul meu de vedere, este aproape inexistentă. Noi vedem atât de multe cazuri la CNA și se produc atâtea situații de dezinformare de multe ori din cauză că statul nu comunică. Și, atunci când ai o lipsă în comunicare, cel mai ușor este ca acea pauză informațională să fie ocupată de un element de dezinformare.

Încrederea românilor în instituţiile statului nu se recuperează într-un timp scurt. Dar, dacă nu înţelegem că spusele instituţiilor trebuie să se realizeze prin rezultate măsurabile calitativ, cantitativ, care rezistă în timp, nu vom putea niciodată să luptăm cu adevărat împotriva dezinformării. Fiindcă mereu românii vor putea să spună: cine eşti tu să stabileşti care este adevărul?

„CNA nu are capacitatea tehnică de a vedea tot ce se întâmplă în platforme”

– Lipsa de educaţie, de încredere pot fi remediate într-o perioadă lungă. Vă întreb ce se întâmplă azi. Concret. CNA a cerut retragerea a 90 de materiale. De ce nu 91?
– Tehnologia a evoluat foarte mult. Știm foarte bine ce se întâmplă în platforme, ştim modul în care inteligența artificială amplifică extrem de puternic acest tip de dezinformare și ştim rapiditatea cu care diverse retorici apar în diferite camere de ecou (eco chambers, n.r.), în care sunt amplificate și ajung să fiarbă în anumite pături sociale. Aceste elemente sunt bine cunoscute. 

De ce 90? Pentru că în acest moment, punctual, CNA încă nu are capacitatea tehnică de a vedea tot ce se întâmplă în platforme. 

– Adică atâtea aţi găsit.
– Atâtea am primit, atâtea am căutat și atâtea am găsit. Vom avea curând tehnologia prin care să putem să vedem sistemic ce se întâmplă într-o platformă, astfel încât să putem avea decizii foarte clare, transparente, cu privire la un fenomen în ansamblul său. Adică să putem detecta arhitectura întreagă a unei campanii de dezinformare, nu 60 de clipuri. O arhitectură a unei campanii de dezinformare, care poate să vină din afara statului român sau poate să se bazeze pe idioţi utili – să nu se supere nimeni, acesta e un termen tehnic patentat de manualul KGB.

Practic, în momentul în care vom vedea această arhitectură – de unde a început, dacă are un comportament neautentic, dacă folosește inteligență artificială pentru diseminare, cine este ținta, cine este publicul vulnerabil, către cine se îndreaptă mesajul respectiv -, atunci vom putea să-i solicităm platformei să înlăture întreaga campanie. Nu zece sau o sută sau o mie de link-uri, care probabil sunt o parte din totalul de zeci sau sute de mii.

Cum ne-ar putea afecta software-ul pe care-l aşteaptă CNA

– Ce înseamnă tehnologia asta, de fapt?
– Este vorba de un software care poate să intre în aceste platforme, utilizează inteligența artificială și poate să facă o măsurare a cuvintelor, a retoricilor, a comportamentelor, inclusiv din punct de vedere al sentimentelor care sunt rezultatul acestor campanii. 

Dar pentru noi este foarte important să facem și tranziția dintre platformele online și media tradițională. Pentru că noi vedem de foarte multe ori radiodifuzori şi televiziuni care validează retoricile de dezinformare din online. Sau, invers, împing spre online naraţiuni de dezinformare. E un fel de principiu al vaselor comunicante. Iar software-ul va putea să facă această verificare.

– Şi dacă eu, oarecare cetăţean, căzând pradă unei campanii de dezinformare, aleg să transmit la rândul meu pe TikTok, credinţa devenită personală că președintele de care România are nevoie e Călin Georgescu? Nu m-a obligat nimeni să fac asta, nu fac parte din nicio structură. Voi fi și eu avertizat de platformă prin această tehnologie?
– Nu. Noi discutăm aici despre conținutul ilegal. Cred că exemplul pe care îl dați nu este potrivit pentru că numele pe care l-ați pronunțat face parte deja dintr-un curent bine definit și care are probleme de prezență în platforme.

– Le are în continuare?
– Dacă stăm să ne uităm la numărul de personaje imaginare în care este întruchipat acest Călin Georgescu, putem să tragem singuri concluzia că, în continuare, are un sprijin consistent în platforme. Nu spun că e sprijinit de platforme, ci că are sprijin în platforme. Domnul Călin Georgescu, deși este judecat pentru trădare, nu se prezintă în târguri, pur și simplu. El este în campanie electorală.

Dar, ca să vă explic principiul, folosesc un nume inventat: vorbim despre domnul Grigore Danieluc, care ajunge în trei săptămâni la un vârf de audiență în platforme.

Criteriile în funcţie de care CNA cere eliminarea clipurilor din social media

– Pentru clarificare, reiau întrebarea cu acest exemplu. Eu îl văd pe Grigore Danieluc, îmi place ce spune şi, la rândul meu, răspândesc acele mesaje. Fac ceva greşit?
– Dumneavoastră, ca persoană, nu faceţi ceva greşit. Dar, ceea ce se întâmplă este că se propagă o campanie de dezinformare. Arhitectura de dezinformare nu conține doar elemente neautentice, adică boți. Conține și factorul uman, pe care, de fapt, se bazează. Adică se bazează pe credulitate, pe starea de nervi a unora. 

– Și atunci: dacă o informație este demonstrabil falsă, dar nu ilegală, adică această tehnologie despre care vorbiți o poate elimina? 
– Cazul de față nu este unul care să fie eliminat. Însă dacă o întreagă campanie se dovedește a fi una cu comportament neautentic, atunci da. Pentru că este o campanie care nu aparține unor cetățeni reali. 

– Adică dați jos boții, nu mă dați jos de mine.
– Exact. Iar platforma știe acest lucru. Platforma, prin termenii și condițiile pe care le are, interzice acest tip de comportament neautentic.

Vă dau un exemplu: am văzut la un moment dat mesajul „Putin ne iubeşte”. El făcea parte dintr-o campanie de anul trecut, imediat după alegerile prezidențiale, care a avut un comportament neautentic și care avea ca scop transformarea unui dictator într-un personaj agreabil, care, de fapt, nu ne vrea nouă răul. Campania punea în antiteză acest personaj cu Bruxelles-ul imperialist și cu armata Uniunii Europene. Deja aici aveam parte de o dezinformare, pentru că Uniunea Europeană nu are o armată. În momentul în care ai o astfel de arhitectură a unei campanii de dezinformare, pe noi ne interesează campania în ansamblul său. Nu se îndreaptă nimeni împotriva unei persoane. 

Noi vrem ca acea campanie să fie eliminată dacă:

1) are comportament neautentic,

2) este o dezinformare,

3) face parte dintr-un război informațional prin elementele spuse anterior,

4) dacă termenii și condițiile platformelor sunt încălcate alături de prevederile din Legea Audiovizualului şi DSA (Actul legislativ privind serviciile digitale, n.r.).

Deci nu se îndreaptă nimeni împotriva unor persoane. Când ne îndreptăm împotriva unor persoane? Anul trecut a fost un caz extrem de clar. A ajuns la noi un clip al unui român care explica pe TikTok cum trebuie omorâţi evreii.

În concluzie: una este să diseminezi mai departe dintr-o convingere de moment că Putin ne iubește – și normal că nu se îndreaptă nimeni împotriva unei astfel de persoane – și alta este să promovezi și să creezi un conținut ilegal din punct de vedere a legii penale. Atunci ne îndreptăm împotriva unei persoane. 

„Noi în acest moment acționăm pompieristic”

– CNA a solicitat eliminarea a 90 de clipuri pentru că apoi s-au petrecut fapte cu violență. CNA ar fi putut cere eliminarea acestor 90 de clipuri înainte de petrecerea acestor fapte de violență? Când poate instituţia să ceară eliminarea conţinutului – când e potenţial de violenţă sau după ce potenţialul s-a concretizat?
– Este o întrebare extraordinar de importantă pentru noi și ar trebui să fie discutată la cel mai înalt nivel.

Asta ar însemna că autoritățile, împreună, într-un mod coordonat, fac o evaluare reală a societății și știu exact unde sunt punctele de tensiune, care pot să fie temele probabile care să scurteze fitilul și să ducă la o explozie punctuală sau care sunt temele care au un potențial de agravare pe termen mai lung și care pot să aibă efecte – de exemplu, în campanie electorală.

Dar pentru asta trebuie să cunoști societatea. Trebuie să știi care sunt vulnerabilitățile. Şi trebuie să comunici toate aceste lucruri.

Noi în acest moment, față de ceea ce m-ați întrebat, acționăm pompieristic. Acționăm doar după ce a luat foc. Nu avem în acest moment date complete, dar aceste analize ar trebui să existe.

Modelul suedez

De exemplu, Suedia are o Autoritate pentru Protecție Psihologică, din care fac parte persoane din mediul academic, din ONG-uri, specialiști, sociologi, psihologi, psihiatrii. Deci, toate profesiile și toate organizațiile care pot să contribuie la o evaluare a societății. 

Ei pun la dispoziţia unor instituții anumite momente și anumite prognoze: în acest segment social, cu aceste vârste, în această zonă, din cauza salariilor, a nivelului de trai, s-ar putea să aveți o problemă în cazul în care situaţia e exploatată de anumite naraţiuni. Atunci statul poate să anticipeze că trebuie să ofere mai multă atenție acelui grup social. Asta ar trebui în primul rând noi să facem, pentru că asta ar garanta că deciziile noastre, nefiind pompieristice, nu vor avea nici măcar din greşeală caracterul unui abuz – să dăm jos.

Noi nu putem să dăm jos că probabil se va întâmpla ceva. Dar, de exemplu, ar trebui să poţi transmite către Ministerul Mediului dacă apare o temă falsă de mediu: aici e o problemă de comunicare, sunt date insuficiente, se stă pe un butoi de pulbere, aşa că trebuie să te duci în comunitate și să explici de câte ori este nevoie. De acolo s-ar putea să apară exact acea lebădă neagră informațională care să arunce în aer un subiect.

Noi suntem în acest război informațional. Şi ceea ce complică lucrurile este cantitatea enormă a datelor false. Există o teorie a „furtunului de pompieri”, adică o cantitate foarte mare de date, de la cele mai ridicole și abjecte teme până la unele sofisticate, la care instituțiile statului nu au cum să reacționeze în timp real și să explice. Pentru că e uşor să transmiţi o dezinformare, iar acum este și ieftin să o produci. Iar o autoritate cu un nivel scăzut al încrederii are nevoie de resurse extrem de consistente pentru a contracara o dezinformare.