Trei judecători ai Curții Constituționale s-au opus deciziei prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar. Cine sunt și care sunt argumentele lor
Cei trei judecători ai Curții Constituționale care au considerat că este neconstituțional „amendamentul Fritz” adus de PSD noii legi a integrității aduc ca principal argument faptul că încalcă principiul neretroactivității legii.
Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese. Unul dintre ei este primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
CCR admite că principiul neretroactivităţii legii civile „are o valoare absolută” în România, însă susține că legea se aplică și „situațiilor juridice în curs” pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, iar 3 dintre ei au făcut opinie separată, considerând că este neconstituțional amendamentul PSD, contestat la Curte de USR și PNL. Cei trei judecători care fac opinie separată sunt: președinta CCR, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș.
„Principiul neretroactivității legii, o garanție fundamentală pentru cetățeni”
În opinia separată, cei trei judecători ai Curții argumentează că situația juridică pe care noua lege o folosește și care are drept consecință încetarea mandatului unui ales local declarat incompatibil era deja definitivă înainte de intrarea în vigoare a noii reglementări.
Principalul argument al celor trei judecători CCR este că această prevedere încalcă principiul neretroactivității legii, prevăzut de Constituție, „de vreme ce impune aplicarea legii noi unor fapte/raporturi juridice epuizate/consumate sub imperiul legii vechi”.
Ei spun că acesta reprezintă și o garanție fundamentală pentru cetățeni:
„Principiul neretroactivității legii reprezintă un corolar al principiului securității juridice și a fost exprimat încă din dreptul roman prin sintagma tempus regit actum.
Acest principiu reprezintă o garanție fundamentală pentru cetățeni, protejându-i împotriva arbitrariului si a unui pericol care vine chiar din partea dreptului adoptat de stat.
Voința politică a unei societăți exprimată juridic prin legi poate fi aplicată doar pentru viitor, numai în acest mod fiind posibilă și adaptarea conduitei cetățenilor la exigentele normelor juridice, precum și cunoașterea consecințelor juridice care pot decurge din legi ori din încălcarea lor”.
Cei trei judecători invocă decizii anterioare ale CCR și spun că acest principiu a devenit o tradiție constituțională comună nu doar pentru statele membre ale Uniunii Europene, ci și pentru toate statele democratice din lume.
Potrivit acestora, principiul neretroactivității legii a fost consistent explicat și permanent aplicat de Curtea Constituțională a României, de la înființare și până la această decizie.
„Conduita ilicită se determină potrivit legii în vigoare la momentul săvârșirii ei”
„Jurisprudența constantă a Curții Constituționale a sancționat aplicarea unor legi noi cu privire la situații juridice născute /epuizate sub legea veche, la fel cum a sancționat și modificarea regimului sancționator și atașarea unor noi efecte sau consecințe juridice unor fapte produse sau constatate sub imperiul legii vechi.
Astfel cum am arătat, conduita ilicită se determină potrivit legii în vigoare la momentul săvârșirii ei, iar regimul sancționatoriu are în vedere același moment, data săvârșii faptei.
O nouă lege de drept substanțial, indiferent că intră în vigoare în cursul procedurii derulate de Agenția Națională de Integritate finalizată prin emiterea raportului de evaluare, în cursul procedurii judiciare de contestare a raportului de evaluare emis de ANI sau în cursul executării sancțiunii disciplinare sau administrative, după caz, nu poate fi aplicabilă unui raport juridic epuizat sub imperiul legii de drept substanțial anterioare.
Starea de incompatibilitate sau de conflict de interese se consumă/epuizează în raport cu data săvârșirii faptei, dată care determină și legea materială/ de drept substanțial aplicabilă respectivei situații juridice.
Cu alte cuvinte, conținutul constitutiv al conduitei ilicite și regimul sancționator aferent rămân guvernate de legea în vigoare la data săvârșirii acesteia întrucât orice sancțiune presupune o unitate normativă structurală nu doar sub aspectul conținutului său, ci și în privința termenului în care se aplică acea sancțiune”, argumentează cei trei judecători.
Ei spun că, prin urmare, „nu se poate face o distincție formală între conținut și termen cu privire la sancțiunea născută în temeiul legii anterioare, întrucât acesteia i se aplică potrivit principiului neretroactivității, soluția normativă în vigoare la momentul nașterii/stabilirii acesteia (atât pentru conținut, cât și pentru termenele de aplicare)”.
Mai mult, chiar dacă procedura de constatare a incompatibilității sau conflictului de interese nu ar fi fost finalizată, este inacceptabil din punct de vedere al principiului neretroactivității modificarea sancțiunii care decurge din vechea reglementare, mai arată cei trei judecători CCR.
„S-ar putea aplica doar în situațiile de incompatibilitate de după intrarea în vigoare a acestei legi”
În opinia lor, această prevedere poate fi constituțională doar dacă devine aplicabilă numai faptelor vizând conflicte de interese sau de incompatibilitate săvârșite după intrarea în vigoare a acestei noi legi și cu privire la mandate dobândite ulterior.
„În concluzie, a considera că un raport juridic deplin încheiat, inclusiv din punct de vedere al epuizării ultimelor efecte juridice, ar putea face obiectul unei legi apărute ulterior constituie o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor și induce o stare de insecuritate juridică majoră la nivelul întregului sistem normativ”, adaugă cei trei judecători.
Cei trei judecători consideră și că această prevedere contravine jurisprudenței CEDO, „afectând securitatea juridică și protecția reprezentării politice”.
Pentru ca noua lege ANI să meargă mai departe la președintele Nicușor Dan pentru promulgare, trebuie să fie pusă în acord cu decizia Curții. Va fi nevoie de convocarea ședințelor de plen la Camera Deputaților și la Senat pentru a elimina amendamentul declarat neconstituțional de CCR. Apoi, președintele fie promulgă legea, fie o retrimite în Parlament pentru reexaminare.
Legea integrităţii reprezintă un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august 2026.
Cine sunt cei trei judecători CCR care spun că „amendamentul Fritz” este neconstituțional
A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de președintele de atunci Klaus Iohannis judecătoare a Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președintă a CCR pemtru un mandat de trei ani.
Profesor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023, a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, decizie care contrazicea verdictul dat de Universitatea Babeș-Bolyai în acest caz.
Componența CCR este: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
