Skip to content

Norvegia afirmă că nu mai dorește să fie „bateria verde” a Europei și că va fora în Arctica indiferent de poziția UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Norvegia va continua să își dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, chiar dacă Uniunea Europeană sprijină un moratoriu asupra aprovizionării cu hidrocarburi din Arctica, declarat pentru Reuters Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei. Acesta afirmă totodată că țara sa a greșit în a se prezenta drept „bateria verde” a Europei.

Pe lângă petrol și gaze, Norvegia produce în majoritatea anilor un excedent de energie regenerabilă provenit dintr-o rețea extinsă de rezervoare și cursuri de apă care alimentează centrale hidroelectrice.

Această energie a fost exportată către Europa prin intermediul cablurilor electrice transfrontaliere.

Norvegia s-a prezentat anterior drept „bateria verde” a Europei, însă ministrul spune că această idee este acum depășită, deoarece Norvegia nu poate să echilibreze de una singură piața europeană de energie electrică.

„A fost o idee greșită”, a declarat Aasland într-un interviu acordat Reuters.

Norvegia afirmă că nu va construi noi interconectoare de electricitate cu Europa

Ideea a contribuit la impulsionarea construcției unor noi interconectoare electrice, inclusiv a unor legături cu Marea Britanie și Germania, dar a stârnit și opoziție în Norvegia, pe măsură ce prețurile europene la electricitate au crescut.

Integrarea mai profundă în sistemul energetic european a făcut Norvegia mai vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor de pe continent.

Aasland a declarat că Norvegia nu va construi noi interconectoare, dar rămâne angajată în cooperarea strânsă cu Europa în sectorul energetic.

El a îndemnat țările continentului să își consolideze sursele stabile de energie electrică, afectate de închiderea centralelor pe cărbune și nucleare, precum și de lipsa investițiilor în noi capacități de producție pe bază de gaze.

Acest lucru va reduce prețurile și va crea o reciprocitate mai mare în ceea ce privește fluxurile de energie electrică dintre diferitele țări.

„Viitorul constă în existența unui sistem foarte puternic și integrat”, afirmă Aasland.

Terje Aasland, ministrul norvegian al mediului, FOTO: Ole Berg-Rusten / NTB Scanpix / Profimedia

Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât și a Marii Britanii.

Anul trecut, producția de gaze a țării s-a apropiat de niveluri record, în timp ce producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009. Cu toate acestea, prognozele oficiale arată că producția va scădea puternic după 2030, dacă nu vor fi descoperite și exploatate noi resurse.

„În actualul context geopolitic și de securitate și ținând cont de situația resurselor, consider că menținerea activității în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor ale Europei”, a declarat Aasland într-un interviu acordat Reuters înaintea ONS, conferința bianuală pe tema energiei din Norvegia, care începe luni la Stavanger.

Norvegia afirmă că exploatarea resurselor din Arctica asigură securitatea energetică pe termen lung

În prezent, Uniunea Europeană sprijină interzicerea unor noi foraje în Arctica din motive de mediu, dar ia în considerare revizuirea acestei politici ca răspuns la preocupările legate de securitatea energetică.

Aasland a declarat că Norvegia urmărește să mențină producția și exporturile de petrol la aproximativ nivelurile actuale cel puțin până în 2035, iar producția din Marea Barents va avea un rol esențial.

„Dacă Norvegia urmează să rămână un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa…, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție”, afirmă ministrul de la Oslo.

În discuțiile cu oficialii UE, Norvegia a susținut că zonele din Marea Barents deschise activităților petroliere sunt, asemenea celor din Marea Nordului, lipsite de gheață și, prin urmare, mai puțin predispuse la deversări de petrol și la alte efecte asupra mediului.

Totodată, aceste activități contribuie la menținerea locurilor de muncă și a comunităților din regiunile nordice ale țării, aflate la granița cu Rusia.

Ministrul norvegian afirmă că va fi la latitudinea UE dacă dorește să cumpere sau nu gaz și petrol din Arctica

Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt ascultate la Bruxelles, dar a adăugat că este dreptul suveran al țării să își dezvolte resursele din Marea Barents chiar dacă UE continuă să sprijine un moratoriu.

„Am dezvolta aceste zone, iar apoi va depinde de UE dacă dorește să instituie un moratoriu asupra achiziționării gazului sau petrolului respectiv”, a spus Aasland.

Petrolul arctic ar urma să fie vândut pe piețele globale indiferent de situație, în timp ce gazele ar putea fi exportate în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat de la instalația LNG a Equinor din Melkøya, în apropiere de Hammerfest. Equinor este compania energetică a statului norvegian.

Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a îndemnat de asemenea UE să își reconsidere opoziția față de dezvoltarea unor noi proiecte de petrol și gaze în Arctica, argumentând că viitoarele surse de aprovizionare vor fi necesare pentru asigurarea securității energetice.

Criticii unei astfel de măsuri susțin că noile proiecte arctice ar avea nevoie de mulți ani pentru a deveni operaționale și ar contribui prea puțin la rezolvarea problemelor energetice pe termen scurt ale Europei.