„TAROM consideră că declarațiile Wizz Air despre viitorul companiei naționale și propunerea ca Wizz Air să înlocuiască rețeaua internă a TAROM sunt cel puțin ofensatoare la adresa companiei naționale a țării care îi găzduiește unul dintre cele mai importante centre de operațiuni”, spune TAROM, condusă de directorul general Cristian Anghel.
- „Aveți o problemă cu TAROM, din cauză că nu este viabilă din punct de vedere economic. Trebuie să o susțineți financiar și trebuie să o salvați în mod constant de la faliment”, a spus într-un interviu pentru HotNews, József Váradi, CEO al Wizz Air.
- Șeful Wizz a înaintat public o idee guvernului României pentru ca Wizz să preia zborurile interne.
- A venit și perspectiva TAROM, trimisă către HotNews.
- TAROM spune că e ciudat ca să audă așa ceva din gura directorului care, înainte de a fi la Wizz, a lucrat la Malev, compania de stat a Ungariei, care a dat faliment. La ce se referă?
Din postura de cea mai mare companie care zboară în România, Wizz a avansat, într-un interviu acordat publicului HotNews de CEO József Váradi, ipoteza preluării rutelor interne ale TAROM.
József Váradi: „TAROM nu e viabilă economic”
Directorul Wizz a formulat explicit: „Noi, Wizz Air, am fi foarte dispuși să negociem cu guvernul român pentru a înlocui rețeaua internă a TAROM”. József Váradi a spus că pentru compania cu capital din Ungaria, România este o poveste importantă de succes. Și că, la rândul ei, Wizz în România este o poveste de succes a României.
„Aveți o problemă cu Tarom, din cauză că nu este viabilă din punct de vedere economic. Trebuie să o susțineți financiar și trebuie să o salvați în mod constant de la faliment, iar asta consumă banii contribuabililor”, a spus șeful Wizz.
„Acesta este raționamentul economic și – dacă priviți lucrurile strict din perspectivă economică – eu cred că nu ar trebui să aveți astfel de companii aeriene”.
Dar József Váradi a subliniat că există și perspectiva politică și societală, unde calculele se fac altfel.
„Însă când vine vorba despre dimensiunea politică a problemei… cred că aici lucrurile devin dificile. Nu cred că există vreun guvern dispus să aprobe de bunăvoie închiderea operatorului aerian național, din cauză că o astfel de decizie vine cu mult „bagaj politic”, vine cu o povară politică semnificativă”, a explicat el.
TAROM: „Odată cu retragerea companiei de stat, multe orașe din România vor pierde definitiv conectivitatea aeriană”
TAROM a reacționat printr-un punct de vedere trimis către HotNews. Compania națională spune că „propunerea ca Wizz Air să înlocuiască rețeaua internă a TAROM este una nerealistă și neserioasă, cel puțin având în vedere numărul mare de curse anulate în România din ultimii ani de către operatorul privat”.
„Cota de piață nu trebuie confundată cu preferința pasagerilor”, spune TAROM. Și explică: „Faptul că un pasager cumpără un bilet de la un operator, precum Wizz Air, nu înseamnă automat că a ales compania pentru calitatea serviciilor. În multe situații, alegerea este determinată de lipsa alternativelor sau de disponibilitatea unei anumite rute”.
Reacția integrală a TAROM
„România are nevoie de conectivitate și concurență reală.
TAROM consideră că declarațiile Wizz Air despre viitorul companiei naționale și propunerea ca Wizz Air să înlocuiască rețeaua internă a TAROM sunt cel puțin ofensatoare la adresa companiei naționale a țării care îi găzduiește unul dintre cele mai importante centre de operațiuni.
Mai mult, propunerea ca Wizz Air să înlocuiască rețeaua internă a TAROM este una nerealistă și neserioasă, cel puțin având în vedere numărul mare de curse anulate în România din ultimii ani de către operatorul privat.
Ideea că dispariția TAROM ar putea fi compensată pur și simplu de piață este o ipoteză comercială, nu o garanție pentru pasagerii români. Mai curând un argument ca, odată cu retragerea companiei de stat, multe orașe din România vor pierde definitiv conectivitatea aeriană.
O companie aeriană nu este echivalentul unei rețele.
Faptul că un operator se retrage de pe o rută nu înseamnă că un altul o va prelua automat.
Comisia Europeană a constatat acest lucru în analiza restructurării TAROM: după retragerea companiei de pe anumite rute, acestea nu au fost înlocuite de alți operatori. În plus, Comisia a arătat că nu există dovezi că operatorii concurenți ar reproduce rețeaua TAROM, construită în jurul conectării aeroporturilor regionale la București.
Cota de piață nu trebuie confundată cu preferința pasagerilor.
Faptul că un pasager cumpără un bilet de la un operator, precum Wizz Air, nu înseamnă automat că a ales compania pentru calitatea serviciilor. În multe situații, alegerea este determinată de lipsa alternativelor sau de disponibilitatea unei anumite rute.
Chiar CEO-ul Wizz Air recunoaște în același interviu că pasagerii își doresc astăzi nu doar prețuri mici, ci și produse și servicii de calitate. În acest context, competiția reală înseamnă mai mult decât capacitate și cotă de piață. Înseamnă opțiuni reale pentru pasageri, servicii, eficiență și valoare pentru banii plătiți.
Este cu atât mai surprinzător că CEO-ul Wizz Air folosește dispariția Malev ca model pentru România, cu atât mai mult cu cât vorbim despre compania națională pe care chiar domnia sa a condus-o înainte de a fonda Wizz Air.
România nu are nevoie de lecții despre cum arată o piață după dispariția unui operator național, ci de o competiție reală, în care fiecare companie să își câștige pasagerii prin servicii, eficiență și valoare oferită acestora.
TAROM nu contestă rolul operatorilor privați. Toți operatorii contribuie la dezvoltarea conectivității aeriene a României. Dar existența unei piețe private puternice nu face inutilă existența unei capacități aeriene naționale.
România are nevoie de conectivitate regională, de mai multe opțiuni pentru pasageri și de capacitate de transport care poate fi mobilizată în situații excepționale. Are nevoie de concurență, nu de dependență de un singur model de operare.
TAROM își asumă propria transformare. Compania trece printr-un proces de eficientizare și restructurare, cu obiectivul de a reveni la viabilitate economică și de a concura pe o piață deschisă, în termenii setați inclusiv de așteptările pasagerilor pentru tarife transparente”.
