George Simion la Arenele Romane din București, la anunțarea listei de candidaţi AUR la alegerile europarlamentare din 2024. Inquam Photos / George Călin
AUR este în cel mai bun moment al existenței sale și are toate șansele să-și confirme supremația, acum și în 2028. Dar ei nu sunt feriți de necunoscute. Printre acestea, le rămâne o întrebare esențială: vor putea face majoritate?
Tot ceea ce se întâmplă nu se va întâmpla doar în 2028. Plăcile tectonice se mișcă deja. Când George Simion spunea că AUR nu e atât de radical pe cât ar trebui, el vorbea serios.
Să vedem ce poate însemna acest lucru.
Din boxa acuzaților, liderul PNȚ Iuliu Maniu vorbea în fața călăilor săi de „cele două mari principii legate de sufletul meu și pentru care am luptat: democrație și dreptate socială”.
Nu după mult timp, a ajuns în temnițele comuniste unde și-a găsit sfârșitul. Nu a fost singurul care a crezut că principiile democrației sunt atât de puternice încât nu vor permite o victorie a unui sistem autocrat. Au urmat peste 50 de ani, dintre cei mai negri din istoria României.
Istoria e plină de exemple care ne arată că democrația nu este definitivă. Și e plină de exemple de generații care erau în fața abisului, dar nu au crezut. Pentru că mintea umană refuză să accepte catastrofa. Pe chipurile oamenilor care se prăbușesc vezi, înaintea disperării, mirarea paralizantă.
40% indiferent de casa de sondaje
Astăzi, Europa este măturată de valul populismului autoritar. În Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat alegerile din landul estic Saxonia-Anhalt. În Franța, din fruntea Frontului Național, Marine Le Pen conduce în toate sondajele în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.
În România, AUR s-a stabilizat la 40% și rămâne primul partid în intenția de vot, indiferent de casa de sondare care face analizele sociologice.
Este eficient „cordonul sanitar”? Sondajele spun că nu
De luni de zile, în laboratoarele strategilor politici de la București ideea răspândită insistent este aceea a unui așa-zis „cordon sanitar” în jurul Alianței pentru Unirea Românilor. Niciun partid nu vrea, oficial, să se asocieze cu AUR și invocă „înțelepciunea românilor” la vot.
Ceva scapă din vedere. Datele sondajelor de opinie indică nu doar preferința pentru AUR, ci și identificarea clară a mesajului pe care acesta îl transmite, ceea ce în cazul celorlalți nu se întâmplă.
O cercetare sociologică a Agenției de rating politic, publicată recent, arată un scor de 36,4% pentru AUR și o favorabilitate de 33,2% pentru anticipate, ca soluție de ieșirea din criza politică. Când e vorba doar de electoratul AUR, 49,3% din acesta crede în anticipate.
Variantele susținute de celelalte partide pentru ieșirea din criză nu adună decât în jurul a 10% din opțiuni.
Singur, George Simion nu ar fi ajuns unde este azi
Greșeala pe care o fac celelalte partide este de a trata în continuare partidul lui George Simion doar ca pe un partid-profitor. Este adevărat că AUR a speculat toate greșelile celorlalți, dar nu este doar atât.
În spatele acțiunilor liderilor săi este o strategie bine pusă la punct.
George Simion este un personaj impulsiv, dar nu este politician naiv.
În anii pandemiei, anii în care AUR a furnizat marea supriză a alegerilor, l-am urmărit pe George Simion în stradă. Ținea în mână, cu o organizare aproape militărească, toate mitingurile pe care partidul le organiza. Deși tensiunea era imensă și o simțeai prin toți porii fiind între oamenii care ieșeau din ce în ce mai mulți în stradă în ciuda interdicției oficiale, niciodată nu au existat incidente semnificative la manifestații.
16 mai 2020 – George Simion în timpul unui protest împotriva guvernului, a măsurilor impuse prin ordonanțele militare, a educației sexuale în școli, a masoneriei, a rețelelor 5G, în Piața Victoriei din București,. Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
George Simion era peste tot în coloană, negocia cu jandarmii, dădea tonul scandărilor și era în prim-planul televiziunilor. Tot scenariul era urmat cu strictețe, nici măcar ora de încheiere nu era depășită.
Cu o societate în care ruptura dintre elita politică și stradă a fost dramatică, era momentul său. Dar George Simion nu ar fi ajuns unde este azi singur.
„Modelul Robin Hood”
În spatele liderului partidului cel mai bine cotat de astăzi s-a așezat o rețea de personaje pestrițe. Despre o parte dintre ele a scris site-ul de investigații Snoop.ro înainte de alegeri. Oameni cu legături cu fosta securitate, serviciile de informații, interese economice. Dar și strategi. E ceea ce se întâmplă la fiecare partid. Acum, însă, au reușit.
Noul star al politicii a fost inventat pe model Robin Hood, omul care se luptă cu sistemul pentru cei mulți. Poate aici ar trebui căutată și una din explicațiile pentru eșecul de la prezidențiale.
Sub presiunea unei legitimări oficiale, ca să arate drept „prezidențiabil” George Simion a cedat. Pentru că pur și simplu nu a mai fost el însuși. I-ar fi fost mult mai ușor să se înfigă în gâtul lui Nicușor Dan, decât să vorbească despre inflație sau politică externă, alegându-și cu grijă cuvintele.
„Clivajele sociale profunde și tensiunile politice acute subminează democrația”
La creșterea AUR și a lui George Simion a mai contribuit ceva în mod semnificativ. A fost decizia fostului președinte Klaus Iohannis. Sub pretextul stabilității, acesta a adus împreună PSD și PNL lăsând practic locul liber în opoziție pentru AUR. Pentru că eticheta de partid antisistem se dezlipise de USR după ce acesta a făcut pasul la guvernare alături de PNL în pandemie.
AUR a confiscat toate temele legitime și le-a convertit partizan.
În urmă cu cinci ani scriam că AUR este un partid vampir, se hrănește și crește din frustrările celor pe care liderii politici îi desconsideră. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci.
Să subminezi democrația și să scapi nepedepsit
Milan W. Svolik, profesor de științe politice la Universitatea Yale, atrage atenția, în eseul „Polarizare versus democrație”, asupra unui lucru pe care l-a constatat în cercetările sale, dar ignorat în practica politică, nu doar de la noi. Un public polarizat favorizează accesul la putere al unor astfel de partide.
„Clivajele sociale profunde și tensiunile politice acute – polarizarea, pentru a folosi un termen recent intrat în vogă – subminează capacitatea publicului de a limita înclinațiile iliberale ale politicienilor aleși”, spune Svolik.
„În electoratul puternic polarizat, chiar și alegătorii care prețuiesc democrația vor fi dispuși să sacrifice competiția democratică echitabilă pentru a-i alege pe politicienii care le promovează interesele”.
„Atunci când sancționarea tendințelor autoritare ale unui lider presupune votul pentru o platformă, un partid sau o persoană pe care susținătorii acestuia o detestă, mulți vor considera că prețul este prea mare. Polarizarea le oferă astfel aspiranților la autoritarism o oportunitate structurală: ei pot submina democrația și pot scăpa nepedepsiți”.
Așa-numiții „populiști autoritari” par să fie cu adevărat populari, adaugă el, care face o analiză a ascensiunii unor astfel de politicieni în Venezuela, Ungaria și Turcia și remarcă, totodată, o favorabilitate a electoratului american pentru astfel de situații.
Garanția pe care nimeni nu o poate da acum
Acum patru luni de zile, Guvernul Bolojan a fost demis de PSD cu concursul total al AUR. De atunci, nicio formulă guvernamentală sau premier propus de președintele Nicușor Dan nu a fost învestit. Șeful statului forțează o majoritate fără AUR, în acest moment imposibilă. Ultimul scenariu este cel al unui guvern tehnocrat pe care partidele fostei coaliții l-ar accepta, pentru a evita anticipatele.
Cu o economie care gâfâie și transferă povara asupra cetățeanului, niciun politician, și aici îl includ și pe Nicușor Dan, nu poate garanta o evitare a anticipatelor acum pentru a nu câștiga AUR va ține partidul lui Simion departe de primul loc în 2028.
Orice guvern va veni acum nu are decât o singură opțiune pentru a nu băga România în faliment. Măsurile pentru a echilibra bugetul vor veni însă și cu un cost.
În Germania, AfD a câștigat în condițiile în care temerea cea mai mare în sondaje era pentru securitatea socială, dominată de costul vieții.
Lucrurile nu sunt cu mult diferite în România.
O declarație a lui George Simion care merită luată în seamă
Întrebarea care se pune în acest moment este dacă va reuși sau nu majoritatea.
„Cearta politică și incapacitatea partidelor mainstream de formare a unui nou guvern care să aducă puțină claritate si o viziune serioasă de dezvoltare îmi pare o defilare hipnotică spre majoritatea de aur (50% + 1 a unui singur partid)”, spune directorul INSCOP, sociologul Remus Ștefureac.
Va rezolva un acord această problemă? Greu de spus, judecând după mutările pe care oamenii zilei le fac pe scena politică, făcând mai degrabă calcule electorale din care lipsește chiar electoratul.
Pentru perspectivă, într-un interviu la HotNews, în urmă cu câțiva ani, George Simion spunea că AUR nu este atât de radical pe cât ar trebui. Să înțelegem că, după ce va veni, într-un fel sau altul la putere, AUR ne va arăta fața „care trebuie”.
