Cum a fost la lansarea think-tank-ului „suveran”. Pilda celei mai bune dintre oi
Într-o sală de la Biblioteca Centrală Universitară, în care au fost vreo 40 de oameni, s-a lansat luni „Sovereign Institute for Liberty and Justice”. Este un think-tank care se declară independent și „apolitic”, condus de Silvia Uscov, fostă membră AUR și coordonatoarea echipei juridice a lui George Simion în timpul alegerilor prezidenţiale.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.
Am mers la evenimentul de lansare a „Sovereign Institute for Liberty and Justice”. Pe site se prezintă drept un centru de cercetare care va elabora analize și propuneri de politici publice în domenii precum economia, justiția, educația, tehnologia și relațiile internaționale.
Timp de două ore, în sala Bibliotecii cei nouă membri fondatori au ţinut discursuri. Au vorbit despre teoria lui Einstein, despre moralitatea Dreptului, despre poziția României pe hartă sau despre respectul pierdut de către țară. Am auzit și o poveste despre ciobani, lupi și cea mai bună dintre oi.
Toți au promis un „proiect de țară pe 20 de ani”, „cercetări fundamentale” și soluții economice.
Ce este „Sovereign Institute” și cine îl conduce
Preşedinta „Sovereign Institute” este avocata Silvia Uscov. Alături de ea, din consiliul director mai fac parte avocaţii Costel Gâlcă şi Mirela Lăpuşan, iar Radu Magdin le va fi consultant, arată site-ul Sovereign Insitute. În plus, coordonatori ai unor „centre de cercetare” vor fi avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, economistul Alexandru Bodislav, profesor la Academia de Studii Economice, avocatul Ştefan Vlad, Alexandra Cernian, profesoară la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Politehnică şi analistul politic Ştefan Popescu.
Silvia Uscov este avocată și a devenit cunoscută public după ce i-a reprezentat în instanță, între alții, pe Elena Udrea și pe Alexandru Pițurcă și a contestat o parte dintre restricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID. În 2025, a coordonat echipa juridică a lui George Simion și s-a înscris în AUR. Ca membră a partidului, a cerut instanței anularea numirilor lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională și a atacat decizia premierului Ilie Bolojan de a înființa un comitet care să analizeze anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Instanțele i-au respins cererile de suspendare sau anulare. Uscov a demisionat din AUR pe în iunie 2026, după aproximativ un an, afirmând că nu mai împărtășește valorile și principiile partidului.
Institutul se numește „Sovereign”, însă coordonatorii au insistat că este occidental și proeuropean. Numele institutului a fost ales în engleză, nu în română, pentru a uşura colaborarea cu alte instituții similare din alte state, a explicat Silvia Uscov. De altfel, Uscov a menţionat că a fost deja la Washington, pentru a lega colaborări şi pentru a-şi prezenta think-tank-ul.
„Vrem să fim acea România ambiţioasă, care are deja români ambiţioşi”
Avocata Silvia Uscov a spus că Institutul Suveran va lansa şi un „proiect de ţară” în septembrie 2027, proiect la care se lucrează de acum.
„Vrem să fim acea România ambiţioasă, care are deja români ambiţioşi, dar vrem şi la nivel de ţară. Vrem să creăm această comunitate. Suntem divizaţi. Probabil serveşte şi anumitor interese acest lucru. Dar noi trebuie să fim cei care reușim (sic!) ca împreună să dezvoltăm astfel de proiecte și să ne ridicăm împreună”, a spus avocata Silvia Uscov.
Ea a spus că unul dintre scopurile institutului pe care îl coordonează este să furnizeze expertiză politicienilor, prin cercetările pe care le va face. Dar a insistat că „Sovereign Institute” va rămâne „apolitic”. Ea a subliniat că nu are nicio legătură cu partidul AUR, din care a făcut parte. Mai mult, think-tank-ul nu primește bani de la partide, organizații afiliate politic sau guverne străine și va publica donațiile de peste 2.500 de euro.
Teoria lui Einstein
Costel Gâlcă, avocat specializat în dreptul muncii, a vorbit despre „cercetarea fundamentală” pe care Institutul o va realiza:
„Ca exemplu, teoria einsteiniană este cercetare fundamentală”, a explicat el şi a remarcat că România nu are aşa ceva în ce priveşte politicile publice.
„În momentul în care se ocupă de politici publice, persoanele aflate în funcţii importante fac şi anumite politici de partid, ca să spun aşa. Pentru că, până la urmă, scopul unui partid politic este acela de a câştiga alegerile. După care, în subsidiar, să facă politici publice”, a mai explicat el.
Gâlcă a spus că asta își propune institutul – să fie un furnizor de „cercetări fundamentale”.
„Am ajuns să considerăm că aparatul tehnic care formează Dreptul se justifică prin el însuşi”
Ştefan Vlad, avocat, a combătut modul în care arată acum justiţia din România, despre care a spus că s-a îndepărtat de dreptatea morală.
„Şi acest lucru s-a întâmplat pentru că am ajuns să considerăm că aparatul tehnic care formează Dreptul se justifică prin el însuşi. A rezultat un aparat tehnic ingineresc, de care Dreptul de astăzi începe să profite”, a afirmat avocatul.
El a spus că rolul celor din prezidiu, adică al celor care conduc „Sovereign Institute for Liberty and Justice”, este să facă astfel încât „Dreptul să-şi piardă complexul de superioritate”:
„Pentru că, înainte de a fi cetăţean, omul este om. Vrem ca statul de drept să fie suficient de puternic ca să ne apere drepturile, dar suficient de modest ca să-şi cunoască limitele”.
Locul României pe harta lumii
Ştefan Popescu, analist de politică internă şi internaţională, invitat adesea în studiourile televiziunilor, a vorbit despre consolidarea internă „într-o perioadă în care lumea se transformă”.
El spune că insititutul îşi propune „nu neapărat să formulăm strategii, cât să ne punem întrebările corecte privind harta” lumii și locul României pe ea:
„România trebuie să-şi redescopere rolul real pe care-l ocupă pe hartă, în sud-estul Europei, la contactul cu Europa Centrală şi cu proiecţia unor interese care vin din lumea occidentală. Limitele acestor proiecţii. La contactul cu Eurasia, în proximitatea Orientului Mijlociu. Trebuie să mai învăţăm o regulă simplă: în politică şi în politica internaţională cu atât mai mult, golul este imediat ocupat de alţii. Dacă nu ai o gândire strategică, vor gândi alţii pentru tine”.
Analistul a mai remarcat şi că „noi nu mai dialogăm între noi” și a vorbit despre „potenţialul static” al României. Apoi a conchis cu un anacolut: „În condiţiile în care există un pericol al geometriilor variabile, care este tot mai evident, atunci consolidarea internă, din punct de vedere economic, demografic şi, bineînţeles, din punct de vedere tehnologic şi, mai ales, peste toate acestea, având luciditatea strategică şi capacitatea de a gândi cu capul nostru”.
Respectul
Alexandru Bodislav, profesor universitar de Economie la Academia de Studii Economice din București, este autorul primului studiu numit „policy paper” al Sovereign Institute for Liberty and Justice. Înainte de a-şi prezenta cercetarea, el a vorbit despre o „problemă naţională”: „România şi-a pierdut respectul. E un lucru foarte, foarte toxic”.
În document, Bodislav propune reducerea deficitului de la 6,6% la 3,06% din PIB până în 2029, fără taxe noi, prin digitalizare, oprirea pierderilor companiilor de stat și o colectare mai bună la ANAF.
Raportul conține calcule, surse, termene și mecanisme de implementare, dar rezultatul final depinde de mai multe ipoteze stabilite de autor: eliminarea a 150.000 de posturi considerate redundante, recuperarea a până la 60% din deficitul de colectare a TVA și reducerea masivă a pierderilor companiilor de stat. Documentul nu arată însă de ce tocmai aceste procente pot fi atinse în trei ani.
România globală
„De mai mulţi ani, am o cauză, care se numește «România globală». Cred foarte mult într-o Românie influentă care are grijă de imaginea sa şi care atrage investiţii din străinătate. Deci cred că se mulează foarte bine «România globală» cu ideea de «România ambiţioasă»”, a spus Radu Magdin, principalul consultant al Institutului.
„Succesul românesc este foarte, foarte important”, mai spune el. Adică „să vorbim despre succesul românesc, să avem succes, pentru că riscăm ca peste 20 de ani, dacă nu facem ceva în perioada următoare, să asistăm mai degrabă la o ţară frustrată de situaţia politică, faţă de Uniunea Europeană şi o societate care, din păcate, poate degenera, inclusiv faţă de oamenii care au sau au avut succes în această ţară”.
Pilda celei mai bune dintre oi
Mirela Lăpuşan, avocată, care s-a prezentat drept o colaboratoare veche a Silviei Uscov, a ales să vorbească audienţei despre o pildă mistică. „E vorba de un discurs pe care l-am citit vara asta între un ateu şi un călugăr”, a explicat ea.
Redăm dialogul citat de avocată:
„Ateul spune: Unica libertate pe care o avem este să ne alegem singuri lanţurile. Nu te înşela că eşti liber. Toţi suntem sclavi. Oi pentru sacrificare. Eu niciodată n-am acceptat să mă pierd în mulțime, să devin un om din grămadă.
– Deci, spune monahul, dacă înțeleg bine, vrei să spui că de mici suntem educaţi ca nişte oi, deşi am merita să fim cu toţii ciobani sau lupi?
– Te-ai prins, zice ateul. Bine, nu chiar toţi. Cei care merită.
– Deci, spune monahul, trebuie să există o căpetenie, care să conducă ciobanii și oile, care sunt toți cei care nu merită să fie altceva, nu? Iar acest conducător, în societatea meritocratică la care tu visezi, își va fi câștigat titlul, evident, pe merit.
– Desigur, spune ateul, pe criterii obiective, știi, personalitate puternică, calități de conducător, simţ al dreptăţii, discernământ, o pleiadă de experiențe și cunoștințe.
– Am înțeles, spune monahul. De asemenea, presupune că trebuie să aibă curajul, jertfire de sine și toate calitățile nobile pe care le cunoaștem.
– Bineînțeles!
– Şi, fireşte, continuă monahul, un om cu asemenea calităţi trebuie să aibă şi cunoaştere de sine, fiindcă că nu cred că îți poți închipui că cineva poate cunoaște atâtea lucruri fără să se cunoască pe sine însuși.
– Tu ai zis, spune cu mândrie ateul.
– Ei, lasă falsa modestie şi răspune-mi, deci, la o întrebare. La școală, când venea momentul să răspund pe lecție, nu cumva te ascundeai în spatele colegului din față și îți doreai să fii invizibil?
– Ca toți copiii, se ruşină ateul.
– Ca toți copiii care nu învăță, interveni monahul. Şi în armată, când sergentul major căuta o persoană pentru diferite treburi, te ascundeai oare prin toaletă şi prefăceai că eşti obosit sau bolnav?
– Toţi făceau la fel, eram prost să fac altfel?, spune ateul.
– Bineînţeles că nu, răspunse călugărul. Dar nu exclud posibilitatea ca cel care a mers pe drumul tău să fi fost bolnav sau obosit. Şi dacă erau alegeri, nu cumva îi lăsai pe alţii să-şi asume partea cea mai periculoasă a acţiunii, iar tu te pierdeai în mulţimea celor care nu au votat sau a spărgătorilor de grevă?
Brusc, glasului lui s-a înmuiat, iar el şi-a plecat capul.
– Astăzi ce-am zis rău? Că nu vreau să fiu considerat oaie? E rău să gândesc aşa?
– Nu, fratele meu, rău nu este. Este chiar o dorinţă nobilă. Rău este ca, în final, să nu ajungem nici cu chiar ciobani, ci doar lupi. Secretul pentru a deveni cioban este să fii mai întâi cea mai bună dintre oi. Dumnezeu ne vrea oi atunci când suntem nedrepţi, câini atunci când iubim, feline iuţi când sărim în ajutorul aproapelui, peşti muţi atunci când suntem ocărâţi. Ne vrea în turmă, când păstorul este bun, şi lupi singuratici atunci când vrea înjunghieri – iar prin asta mă refer la pierderea sufletului nostru”.
Am căutat apoi și am aflat că este un fragment din romanul „O muscă în Sfântul Munte. O poveste tulburătoare despre descoperirea credinței”, de scriitorul grec Vasilis G. Frangopulos.