Curtea de Conturi atenționează: programa școlară din liceu nu are legătură cu piața muncii! Specialist în educație: „Punem la risc viitorul unei întregi generații”

Angajatorii se plâng că tinerilor le lipsesc competențele practice, capacitatea de a comunica eficient și de a lucra în echipă, iar unul dintre motive este chiar școala. În mod normal, aceste semnale ar trebui să ajungă la Ministerul Educației, să fie folosite atunci când se decid programele, iar statul să verifice apoi dacă elevii sunt mai bine pregătiți. Un raport de audit publicat luna aceasta de Curtea de Conturi arată însă că această relație nu funcționează.

Ministerul Educației nu consultă sistematic piața muncii, nu urmărește ce se întâmplă cu cei mai mulți absolvenți și nu măsoară dacă reformele sale dau rezultate. Cu alte cuvinte, schimbă școala fără să știe dacă schimbările îi ajută cu adevărat pe copii.

„Auditul acesta confirmă, cu date, ceea ce am susținut constant, alături de alți colegi, în dezbaterea despre planurile-cadru și noile programe pentru liceu: propunem o arhitectură curriculară și programe nu doar neancorate în nevoile reale elevului, în provocările lumii prezente, ci și fără să știm suficient ce rezultate a produs real școala până acum dacă ne raportăm la angajabilitate. O reformă condusă fără bucle de feedback, fără trasabilitate clară pe inserția tinerilor pe piața muncii riscă să repete aceleași greșeli sau să comită altele și mai grave, punând în risc viitorul unei întregi generații”, atenționează Mirela Ștețco, profesor și specialist în politici educaționale.

Auditul Curții de Conturi a încercat să afle dacă liceul îi pregătește pe elevi pentru ceea ce urmează după absolvire. Auditorii au verificat dacă Ministerul Educației știe ce competențe caută angajatorii, dacă folosește aceste informații atunci când schimbă ce se învață la școală și dacă urmărește ce se întâmplă cu tinerii după ce termină liceul. Concluziile sunt simple și grave.

Ministerul nu consultă sistematic angajatorii pentru toate filierele de liceu, nu are date complete despre traseul absolvenților și nu analizează, de la o generație la alta, dacă elevii dobândesc competențele de care vor avea nevoie. Auditul a analizat perioada 2022-2024 și a fost realizat în 2025. De ce contează acum? Pentru că reforma curriculară a ajuns în această toamnă la clasa a IX-a. Raportul însuși precizează că reforma a început în timpul misiunii de audit și că noile planuri-cadru urmau să fie aplicate generației intrate în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Auditul nu evaluează noile programe, adoptate după perioada verificată, dar arată că Ministerul a început schimbarea fără să aibă deja un mecanism prin care să-i măsoare rezultatele.

„Din raport aflăm că statul nu știe ce fac 60–68% dintre absolvenții de liceu după terminarea școlii. Angajatorii chestionați de Curte spun și că tinerilor le lipsesc și competențele practice și cele interpersonale.”

Citește continuarea articolului AICI.