Iohannis, întrebat despre revocarea șefei DIICOT în cazul condamnării soțului acesteia: Dacă se ajunge la acest scenariu nu voi sta să astept să miște alții rotițele

Președintele Klaus Iohannis susține că dacă se va ajunge ca Dan Hosu, soțul șefei DIICOT, Giorgiana Hosu, să fie condamnat în procesul de corupție nu va sta să aștepte „să miște alții rotițele”, el răspunzând astfel întrebat dacă o va revoca pe șefa DIICOT, în cazul condamnării soțului acesteia. Legat de avizul negativ al CSM privind numirea Giorgianei Hosu, Iohannis a ținut să puncteze că în document nu era menționată această situație.

Tribunalul București ar urma să pronunțe vineri o decizie în procesul de corupție în care este judecat Dan Hosu, soțul șefei DIICOT.

Întrebat din nou, miercuri, în conferința de presă, dacă o va revoca pe Giorgiana Hosu în cazul unei decizii de condamnare a soțului acesteia, Iohannis a spus că „dacă apare o condamnare cu siguranță nu va rămâne fără urmări”, aceasta fiind „self evident”.

Giorgiana Hosu a fost numită în funcție de Iohannis în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, iar Iohannis a ținut să puncteze, miercuri, că acest document nu făcea referire la situația soțului actualei șefe a DIICOT.

„Mai remarc ceva – ați invocat acel aviz al CSM. Dacă are cineva curiozitatea să citească avizul, el nu s-a bazat pe acest lucru. Această posibilă incompatibilitate nici nu a fost menționată în aviz. Și totuși, dacă se ajunge la acest scenariu nu voi sta să aștept să miște alții rotițele”, a adăugat președintele.

Iohannis a fost întrebat și în conferința de presă din 2 septembrie dacă consideră că șefa DIICOT ar trebui să demisioneze sau dacă îi va cere demisia în condițiile în care soțul său este inculpat într-un dosar de corupție. Atunci, el a aruncat în curtea Consiliului Superior al Magistraturii responsabilitatea unei decizii, susținând că CSM este cel care trebuie să dea un răspuns autorizat.

„Părerea mea e că CSM va da un răspuns”. La insistențele jurnalistului, care a atras atenția că președintele este cel care a semnat decretul de numire a Giorgianei Hosu, șeful statului a invocat din nou CSM: „Eu ca președinte nu am instrumente să analizez precum CSM”.

Giorgiana Hosu a fost numită în funcția de procuror-șef al DIICOT în martie, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Postul rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal.

Magistrații Tribunalului București ar urma să pronunțe o decizie în acest dosar vineri.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul de corupție în care e vizat Dan Hosu

În februarie 2017, DNA l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Dan Hosu, fost șef al Serviciului de combatere a traficului de migranți din cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) din Poliția Română, la data faptelor administrator al unei firme, pentru fapte de corupție. Dan Hosu este soțul șefei DIICOT, Giorgiana Hosu.

În același dosar, DNA i-a mai trimis în judecată, sub control judiciar, pe:

• Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăți comerciale, pentru trafic de influență
• Cătălin Marian Cataramă, comisar șef de poliție, șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul IGPR, pentru acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, și luare de mită
• Angela Toncescu, la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al S.C Carpatica Asig S.A. Sibiu, pentru 3 infracțiuni de cumpărare de influență.

Potrivit DNA, în perioada martie 2015 – martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări.

“Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii îi acuză pe Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău că au favorizat sau au susţinut interesele Angelei Toncescu. Aceştia ar fi pretins şi primit indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF. “Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 de euro fără TVA”, spun procurorii.

Acţiunile celor trei au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu şi a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Carpatica Asig, respectiv în funcţia de director general al firmei, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective; să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii Carpatica Asig, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a societăţii, în contextul în care aceasta, încă din luna iulie 2015, avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro), a mai arătat DNA în rechizitoriu.

Procurorii îl mai acuză pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, l-a instigat pe acesta să acceseze sistemul informatic administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

“În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, susţin procurorii.