Euro a fost cotat miercuri de Banca Națională la 5,2785 lei, față de 5,2780 lei marți, o creștere de numai 0,0005 lei. Practic, e aproape nemișcat: pentru 1.000 de euro, diferența înseamnă doar 50 de bani.
Și totuși, momentul este interesant. Cursul aproape că nu se mișcă într-una dintre cele mai importante zile politice ale toamnei, când Parlamentul votează Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, într-un context în care susținerea declarată înaintea votului era sub acest prag.
Euro stă însă foarte aproape de maximul istoric
Stabilitatea de miercuri trebuie pusă însă într-un context mai larg. Euro nu este ieftin, ci se află foarte aproape de cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată față de moneda românească.
Pe 23 septembrie, cursul BNR ajunsese la 5,2788 lei/euro, maximul istoric. Cu o zi înaintea votului, euro era la 5,2780 lei, iar miercuri a ajuns la 5,2785 lei. Prin urmare, diferența dintre cursul de astăzi și record este de numai 0,0003 lei.
Interesant este și precedentul politic. Pe 6 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, euro urcase la 5,2688 lei. Acum moneda europeană se află cu aproximativ un ban mai sus.
Piața valutară pare, așadar, să fi absorbit deja o bună parte din riscul politic.
De ce nu se prăbușește leul?
Pentru piața valutară, întrebarea nu este neapărat cine câștigă votul de miercuri, ci ce se întâmplă după vot.
Investitorii urmăresc dacă România va avea un guvern capabil să continue consolidarea fiscală, să adopte bugetul pentru 2027, să respecte angajamentele privind deficitul și să nu pună în pericol banii europeni.
Iar aici există, paradoxal, și câteva vești bune. Deficitul bugetar a coborât în primele opt luni ale anului la aproximativ 59,4 miliarde de lei, adică 2,9% din PIB, față de 86,4 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Este una dintre cifrele care explică de ce presiunea imediată asupra leului este mai mică decât ar sugera zgomotul politic.
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu vorbea chiar marți despre „semne bune” în consolidarea bugetară, avertizând însă că prelungirea crizei politice poate afecta încrederea.
Aceasta este probabil ecuația pe care o vede și piața: finanțele publice arată mai bine decât anul trecut, dar politica amenință să complice ceea ce urmează.
Economia, aproape fără creștere
Problema este că ajustarea deficitului are loc într-o economie foarte slabă.
Datele INS arată că PIB-ul României a stagnat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului.
Fitch estimează o contracție de 0,6% a economiei românești în 2026. Agenția a menținut România în august la BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade, cu perspectivă negativă, și a indicat instabilitatea politică și dificultatea continuării consolidării fiscale printre principalele riscuri.
România încearcă astfel să reducă deficitul într-un moment în care motorul economiei funcționează aproape la ralanti.
Inflația a coborât, dar problema nu a dispărut
Există și o veste bună pentru leu: inflația s-a temperat puternic. Rata anuală a coborât în august la 6,17%, de la 8,16% în iulie. Dar structura inflației rămâne problematică: serviciile erau încă mai scumpe cu 11,28% față de august 2025, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar alimentele cu 2,62%. BNR estimează o inflație de 6,1% la sfârșitul acestui an.
Așadar, leul beneficiază de dezinflație, dar diferențialul de inflație față de zona euro continuă să exercite, structural, presiune asupra cursului.
Următorul vot important nu se dă în Parlament
Mai există însă un motiv pentru care cursul de miercuri trebuie privit cu atenție.
La numai două zile după votul din Parlament, S&P Global Ratings urmează să publice, pe 2 octombrie, evaluarea ratingului suveran al României. România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar perspectiva este negativă.
S&P a transmis pentru HotNews că nu evaluează politica în sine, ci consecințele acesteia asupra indicatorilor care contează pentru rating. Printre riscurile relevante se află incapacitatea continuării reducerii deficitului în 2027 și eventualele probleme în atragerea fondurilor europene.
Din această perspectivă, votul de miercuri și cursul euro sunt două părți ale aceleiași povești.
Piața nu pare speriată de ceea ce se întâmplă astăzi în Parlament. Cel puțin nu suficient încât să producă o mișcare vizibilă a leului.
Dar asta nu înseamnă că investitorii consideră situația României lipsită de risc.
Dimpotrivă: euro se află deja la 5,2785 lei, la numai trei zecimi de ban de maximul istoric, economia aproape că nu crește, inflația rămâne ridicată, iar România trebuie să continue reducerea unui deficit bugetar încă mare fără să sufoce economia.
