Gorghiu insistă cu procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga la șefia uneia din secțiile DNA / Moraru și celălalt procuror cu aviz negativ de la CSM, noi interviuri

Procurorii Mihaiela Moraru-Iorga și Remus-Iulian Popa, propuși de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, la șefia unora dintre cele mai importante secții din DNA și Parchetul General, vor susține miercuri noi interviuri pentru aceste funcții, după ce au primit avize negative de la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, făcuse opt propuneri, dar doi dintre procurori – Mihaiela Moraru Iorga și Remus Iulian Popa – au primit avize negative de la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Avizul CSM este consultativ, iar ministrul Justiţiei poate să îşi retragă propunerile sau să organizeze noi interviuri cu acești candidați şi să transmită preşedintelui propunerea de numire în funcţie.

Procurorul Remus Iulian Popa a fost propus de ministrul Justiției pentru șefia Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, iar Mihaiela Moraru-Iorga pentru funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA.

Cine este procurorul Remus-Iulian Popa

Remus-Iulian Popa este delegat, din octombrie 2023, în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din Parchetul General.

Procurorul Popa a lucrat în DIICOT, unde în perioada 2016-2022 a condus Serviciul judiciar. A trecut apoi la Inspecția Judiciară, unde a condus Direcția de inspecție pentru procurori.

La interviu, Remus Iulian Popa a fost întrebat câte rechizitorii a făcut și la câte percheziții a participat, iar răspunsul a fost evaziv, el spunând că relevante sunt competențele de management și calitatea de lider pe care le are.

Procurorul a recunoscut că nu a instrumentat vreodată un dosar de evaziune fiscală, ci doar a participat la ședințe de judecată ca procuror judiciar, a scris PressHub.

El a mai spus că, din verificările pe care le-a făcut ca inspector la Inspecția Judiciară, a identificat anul trecut 109.000 de cauze cu autor necunoscut mai vechi de 5 ani și 23.000 de dosare cu autor cunoscut mai vechi de 5 ani care stau în nelucrare la Parchetul General.

Remus Popa a mai precizat că, în cazul în care va fi numit procuror șef, va aplica categoric deciziile CCR privind prescripția faptelor și că nu va lua în considerare decizia CJUE care se referă, din punctul său de vedere, doar la dosarele care afectează bugetul UE.

Cine este procuroarea Mihaiela Moraru Iorga

În 5 decembrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga. Avizul negativ pentru Moraru-Iorga a fost dat de Secţia pentru procurori a CSM cu majoritate – 1 vot „da”, 5 voturi „nu”.

Interviul susținut de Mihaiela Moraru-Iorga pentru funcția de procuror-șef de secție al Secției de combatere a corupției din DNA:

Cum motivează CSM avizul negativ pentru procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga

Planul de management al procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor probleme din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA, iar analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”, arată procurorii din CSM în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spune în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției că proiectul de management al procuroarei Moraru-Iorga – structurat în 4 capitole – a fost redactat în termeni generali, fără a include o prezentare concretă a structurii și a activității Secției de combatere a corupției DNA, pentru a cărei conducere candidează.

Conform procurorilor din CSM, soluțiile pe care le-a propus Mihaiela Moraru-Iorga nu ar fi fundamentate pe date concrete privind resursele umane existente în Secția de combatere a corupției și volumul de activitate înregistrat de procurorii acestei secții, date pe care aceasta nu le-a putut prezenta nici la interviu, în urma întrebărilor adresate.

Planul de management, „lipsit de claritate și precizie” și fără soluții concrete

• „Prin urmare, nu rezultă că doamna procuror are o viziune clară asupra strategiei de management propuse, aceasta fiind întocmită fără a fi avut în vedere specificul Secției de combatere a corupției, motiv pentru care planul de management are un caracter superficial.
• Doamna Moraru-lorga Mihaiela a menționat în cuprinsul proiectului că obiectivele generale ale procurorului șef de secție trebuie să se suprapună cu cele ale Ministerului Public și trebuie să fie de natură a asigura obținerea rezultatelor urmărite prin planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, fără a avea, însă, o viziune referitoare la cooperarea interinstituțională și internațională a Direcției Naționale Anticorupție cu partenerii europeni și internaționali, unul dintre punctele importante ale planului de management al procurorului șef al structurii de specialitate.
• Mai mult, deși a menționat necesitatea de atingere a obiectivelor asumate prin documente strategice, aspect care se regăsește și în planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna procuror nu a indicat care sunt aceste obiective, prezentarea fiind una deosebit de sumară. Neexistând o compatibilitate a planului de management întocmit de doamna procuror Moraru-lorga Mihaiela cu planul de management întocmit de domnul procuror Voineag Marius (șeful DNA – n.r.), nu se poate constata capacitatea doamnei procuror de relaționare și comunicare”, arată Secția de procurori a CSM.

Procurorii din CSM mai spun că planul de management al procuroarei Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor deficiențe din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA și că analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”.

Mai mult, procuroarea nu a indicat soluții concrete pentru problemele pe care le-a identificat, rezumându-se la a relua aspecte teoretice privind rezolvarea deficiențelor în general, conform Secției pentru procurori din CSM.

• Motivarea deciziei Secției pentru procurori din CSM poate fi consultată integral aici

h3: „Nu a întocmit niciun rechizitoriu și nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală față de magistrați încă din anul 2019”

Alte argumente ale Secției pentru procurori:

• „Referitor la activitatea desfășurată de doamna Moraru-lorga Mihaiela în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Secția constată că doamna procuror nu a întocmit niciun rechizitoriu și nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală In personam față de magistrați încă din anul 2019.
• Mai mult, în pofida experienței deținute în domeniul cercetării infracțiunilor săvârșite de magistrați, doamna procuror nu a identificat principala problemă a acestei structuri specializate, respectiv lipsa rezultatelor concretizate în numărul rechizitoriilor întocmite, considerând că inexistența unui procuror șef numit a reprezentat cea mai importantă deficiență a structurii.
• În cadrul interviului, doamna procuror Moraru-Iorga Mihaiela a învederat controversa existentă în spațiul public referitoare la utilitatea sau inutilitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ce a dus la timorarea procurorilor din cadrul acesteia, precum și la o prudență excesivă în instrumentarea dosarelor.
• În contextul în care doamna procuror justifică lipsa de performanță a unei structuri specializate prin invocarea presiunii publice, Secția apreciază că aceasta nu are rezistența la stres necesară pentru a conduce una dintre cele mai importante secții din cadrul unei structuri specializate.
• Dimensiunea capacității de analiză și sinteză, respectiv previziune și strategie este conturată și de răspunsul neconcludent și echivoc oferit de doamna procuror la întrebarea referitoare la soluția care se impune în ceea ce privește competența de cercetare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. Astfel, deși doamna procuror și-a desfășurat activitatea în acest domeniu atât în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în perioada în care competența cu privire la cercetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați revenea acestei structuri, cât și în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a putut oferi o prezentare relevantă cu privire la această problematică, răspunsul fiind unul ezitant și ambiguu, ce denotă și o lipsă de asumare a responsabilității. Prin urmare, din aspectele învederate de doamna procuror nu rezultă capacitatea de valorificare a experienței dobândite în cadrul structurilor specializate în cercetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”.
• Concluzia generală a Secției pentru procurori, după sesiunea de întrebări și răspunsuri, a fost că doamna procuror Moraru-lorga Mihaiela nu are o viziune de ansamblu a activității Secției de combatere a corupției, că nu cunoaște realitățile existente la nivelul acesteia, precum și faptul că nu are o viziune managerială integrativă, neputând indica soluții concrete, realiste și punctuale.
• Secția pentru procurori constată că atât modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii Secției pentru procurori, de multe ori aluziv, ambiguu și ezitant, cât și modul de expunere în planul de management a soluțiilor propuse de doamna procuror, în cea mai mare parte, cu un caracter general, denotă o lipsă de viziune cu privire la luarea unor măsuri concrete, viabile, realiste, clare și adecvate prevenirii și înlăturării deficiențelor identificate”.

​h2: Numirile făcute de Iohannis la conducerea mai multor secții din DNA, Parchetul General și DIICOT, la propunerea Alinei Gorghiu

În 4 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru numirea celorlalți șase procurori propuși de Gorghiu la conducerea unor secții din DNA, Parchetul General și DIICOT:

• Ionuț Ardeleanu, în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani.

Ionuț Ardeleanu a lucrat în DIICOT. În mai 2023, el a fost delegat pentru 6 luni în funcția de procuror-șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare din cadrul Secției de combatere a criminalității organizate din DIICOT. Nu există un CV public al lui Ardeleanu, dar la interviul susținut pentru acest post el a spus că și-a început cariera la Parchetul Judecătoriei Galați și a lucrat și la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, apoi la Parchetul Tribunalului București.

Interviul susținut de Ionuț Ardeleanu pentru acest post:

• Marinela Mincă, în funcția de procuror-șef al Secției judiciare penale din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani. Ea conduce această secție, cu delegare, din luna august.

Interviul susținut de Marinela Mincă pentru acest post:

• Adrian-Petre Todoran, în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe o perioadă de 3 ani.

• Adrian-Cornel Nicolau, în funcția de procuror-șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani. Generalul Adrian Nicolau este actualul șef interimar al Secției Parchetelor Militare.

• Antonia-Eleonora Constantin, în funcția de procuror-șef al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani.

• Cristina-Daniela Balcan, în funcția de procuror-șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani.

CITEȘTE ȘI:

• Aviz negativ al CSM pentru Mihaiela Moraru Iorga, propusă de Gorghiu la șefia unei secții din DNA / Procuroarea este cea care a dat-o în judecată pe Laura Codruța Kovesi
• „Lipsă de viziune”, plan managerial lipsit de claritate. Cum motivează CSM avizul negativ pentru procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga, propusă de Gorghiu la șefia unei secții din DNA