Doi biologi din Germania și Austria despre când va avea România cel mai mare parc național din Europa. Va include zone din Munții Făgăraș și Piatra Craiului

Un proiect de această anvergură este însă unul dificil. Legislatia actuală prevede ca autoritățile locale să fie de acord. Este un proces care durează, spune Christoph Promberger. Iar cel mai greu este să convingi comunitățile locale că protejarea naturii poate să fie mai bănoasă pentru ei decât tăierea lemnului și exploatarea pădurii. Parcul ar urma să aibă o suprafață de 250.000 hectare, desfășurată în cinci județe.

Ce s-a făcut până acum? 

Biologii Barbara și Christoph Promberger au venit în România în anii ’90, să studieze lupii. În 2006, au primit finanțare de la o familie de filantropi pentru a cumpăra păduri distruse în Piatra Craiului pentru a le salva. Atunci s-a născut Fundația Conservation Carpathia și ideea Parcului Național Munții Făgăraș. 

Fundația Conservation Carpathia a făcut recent primul pas oficial și a realizat împreună cu Academia Română studiul de fundamentare, care să arate că zona este valoroasă și merită să fie declarată parc național. Acum, proiectul așteaptă avizul Academiei. 

Parcul ar urma să aibă o suprafață de 250.000 hectare și să cuprindă Situl Natura 2000 din zona Munților Făgăraș, Parcul Natural Piatra Craiului și munții Iezer-Păpușa. 

28.000 de hectare din zonă au fost cumpărate de Fundație, pentru a fi salvate de la distrugere sau pentru reîmpădurire, fiind tăiate la ras.

„Vom dona aceste suprafețe către stat în momentul în care acesta va fi un parc național cu standarde internaționale, cu finanțarea asigurată”, a explicat pentru HotNews Christoph Promberger, directorul executiv al fundației alături de Barbara Promberger. 

Partea cea mai grea acum urmează

Dincolo de acest pas birocratic, respectiv studiul de fundamentare și avizul Academiei Române, fundația a lucrat în ultimii 10 ani la acest proiect, o muncă care nu se vede, dar care este esențială: schimbarea mentalității comunităților locale și convingerea că protejarea naturii poate să fie mai bănoasă pentru ei decât tăierea lemnului și exploatarea pădurii. 

Fiindcă, potrivit legislației în vigoare, dacă comunitățile locale nu sunt de acord, parcul nu se poate face. 

„Este un proces care durează. Nici Roma nu s-a făcut peste noapte. Este ceva care trebuie construit de jos în sus. Noi lucrăm mult cu comunitățile locale și dacă mă gândesc acum de 10 ani, când a început această discuție, deja s-a schimbat foarte mult. Avem Consiliul județean Sibiu, unde președintele a spus în public că vrea parcul național. Avem un număr semnificativ de comune care deja își doresc parcul. Și mai avem alții care sunt speriați, care nu știu, care spun că nu vrem nicicum”, a explicat Christoph Promberger pentru HotNews. 

Fundația a reintrodus în zonă zimbrii și castorii, dar a și organizat evenimente, cum este Făgăraș Fest, pentru a le arăta oamenilor că există persoane care vin să vadă natura extraordinară din zonă, iar localnicii pot trăi din asta. 

Dar partea cea mai grea abia acum urmează. Proiectul trebuie să obțină acordul Consiliilor Județene Sibiu, Argeș, Brașov și Vâlcea și a autorităților locale din cele 5 județe. 

„Prima întrebare: cât mă costă?”

Iar pentru a-i convinge, fundația vrea să le arate dimensiunea economică a proiectului. 

„Am abordat problema ca o corporație, nu am venit ca un ONG de mediu care vrea să facă Parcul național. Noi suntem în acest moment în ultima fază cu un plan de afaceri, îl face KPMG. Cred că într-o lună suntem gata. Când mergem la un președinte de CJ, la un prim-ministru, prima întrebare este cât mă costă și cât îmi aduce. Noi lucrăm cu comunități locale, le ajutăm să se dezvolte, pentru că totul trece prin propriul lor buzunar. Dacă au un avantaj fiind parc național, atunci doresc parc național dacă îi costă ceva, nu”, a explicat Christoph Promberger. 

Fundația face și un studiu socio economic în care compară diferite scenarii, un scenariu în care zona este parc național, cât aduce din punctul de vedere al locurilor de muncă, al veniturilor pe plan local, impozite, taxe și mai departe și în scenariul actual. 

„Atunci putem să vedem care sunt beneficiile. Primul studiu pe care l-am făcut în 2023 a arătat clar că un parc național aduce mult mai multe beneficii decât business as usual”, a explicat Christoph Promberger. 

De 20 de ani, în România nu a mai fost înființat niciun parc național

România are 13 parcuri naționale unice în Europa prin bogăția naturii, diversitatea speciilor, ecosistemele încă intacte și peisajele de o frumusețe rară. Împreună au 317.500 ha și ocupă 1,3% din suprafața României. Primul, Parcul Național Retezat a fost înființat în 1935, iar ultimul, Parcul Național Buila-Vânturarița în 2005, adică acum 20 de ani. 

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că de atunci, legislația s-a modificat, iar pentru înființarea unui parc natural este nevoie de acordul autorităților locale, lucru greu de obținut. 

„Realitatea este că majoritatea parcurilor naturale din România au fost realizate înainte să fie modificată legea. Acum câțiva ani de zile nu exista obligativitatea să fie obținut acordul de la Consiliile locale. Până atunci aveai nevoie de avizul de la Academie și de decizia Ministerului și lucrurile mergeau repede”, a explicat Buzoianu. 

Este necesar acordul autorităților locale

Iar realitatea este că de multe ori autoritățile locale și comunitatea locală nu sunt de acord. În primul rând pentru că parcurile naturale vin cu interdicții de construire, apoi cu limitarea exploatării lemnului. 

„Pe de-o parte, este vorba de autoritățile care se gândesc la diverse proiecte de extindere în zona imediat limitrofă orașului sau satului. Pe de cealaltă parte, cetățenii din zone care sunt mai dependente de resursele exploatate, de exemplu lemnul, au această grijă că ar putea să rămână fără ele. Dar toate aceste griji își pot găsi răspunsuri în dezbateri reale”, a explicat Buzoianu. 

Strict legat de Parcul Național Munții Făgăraș, ministra spune că după obținerea avizului Academiei Române, urmează obținerea acordurilor autorităților locale. 

„Aceste documente trebuie să vină la Minister. Din partea Ministerului, noi suntem de acord. Mi se pare o idee foarte bună ca acest patrimoniu să fie protejat, știm ce comori sunt acolo și credem cu adevărat că este necesar să fie făcut un pas înainte pentru protejare. Din punctul meu de vedere, etapa care va dura cel mai mult va fi obținerea acestor acorduri de la autoritățile locale care vor trebui să înțeleagă că nu se suprapune cu niciun plan de dezvoltare a comunităților respective și că nu au niciun motiv să nu dorească să protejeze aceste parcuri”, spune Buzoianu. 

Următorul pas este o hotărâre de Guvern ca zona să devină parc național, spune ministra Mediului. 

„În România, în momentul de față, nici naționalul nu dictează, nici localul nu dictează. De cele mai multe ori, naționalul și localul se blochează. Cam asta este, de fapt, realitatea parcurilor naționale, că de aceea nu avem în ultimii 20 de ani de zile niciun parc nou. Oricare dintre perspectivele astea sunt legitime atâta timp cât noi putem să găsim un compromis, în sensul de a găsi și soluții economice pentru comunitățile respective și să protejăm parcurile respective”, a spus Diana Buzoianu.

„Un parc are șanse dacă comunitățile locale vor acest parc”

Christoph Promberger spune că, dacă autoritățile locale sunt de acord, lucrurile vor avansa ușor. 

„Pentru noi, pe primul loc sunt comunitățile locale, și nu Guvernul. Pentru că dacă vin 24-25 de primari și spun că noi vrem un parc național, cred că e ușor. Dacă vine Guvernul și spune la 25 de primari care sunt împotrivă că noi vrem un parc național, atunci va ieși o revoluție. La asta lucrăm. Și durează cât este nevoie. E important că să facem un pas după altul și nu să ne grăbim. Un parc are șanse dacă comunitățile locale vor acest parc”, a explicat Promberger. 

El spune că fundația nu propune o limită a parcului național, suprafața studiată fiind orientativă. 

„Noi nu promovăm nici nu propunem o limită al parcului. Asta va fi hotărâtă de Guvern împreună cu comunitățile locale. Noi considerăm că orice limită al parcului trebuie să țină o distanță sănătoasă de orice intravilan”, a explicat Promberger. 

26 de Primării din Brașov cer oprirea proiectului

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Regional Pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului „Ţara Făgăraşului” (ADI Ţara Făgăraşului), din care fac parte şi 26 de primării din judeţul Braşov a transmis memorii către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) şi către Academia Română, prin care solicită oprirea proiectului „Parcul Național Munții Făgăraș”, scrie bzb.ro. 

În documentul transmis Academiei Române, asociaţia a menţionat că în localităţile membre se aplică o strategie de dezvoltare durabilă a turismului în care sunt prevăzute, deja, o serie de măsuri de conservare a patrimoniului natural. 

„Ne exprimăm încrederea că Academia Română nu va da curs acestui demers până când cei care sunt adevăraţii apărători ai valorilor culturale şi naturale din Munţii Făgăraş, comunităţile locale de sub munte, îşi vor fi exprimat prealabil şi în cunoştinţă de cauză acordul lor cu privire la înfiinţarea unui parc naţional în această zonă”, se arată în memoriu.  

Cât costă un parc național și câți bani produce?

În 2025, pentru cele 13 parcuri naționale, statul român a alocat circa 35 milioane lei în total, potrivit unei centralizări făcute de HotNews, din bugetele publicate în Monitorul Oficial. De exemplu, Parcul Național Retezat a avut un buget de circa 3 milioane lei în 2025, iar Parcul Național Defileul Jiului – 1,8 milioane lei. Banii merg în principal pentru plata salariilor angajaților care se ocupă de parc. 

• Cele 13 parcuri naționale din România sunt: Buila-Vânturarița, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Nerei–Beușnița, Cozia, Defileul Jiului, Domogled–Valea Cernei, Munții Măcinului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Retezat și Semenic–Cheile Carașului. Aici se găsesc munți maiestuoși, păduri întinse, pajiști alpine, chei spectaculoase, peșteri și numeroase specii rare de plante și animale.

„Întotdeauna s-au tăiat fonduri mai degrabă de la zona aceasta de protecție sau de la zona de administrare de parcuri față de alte locuri de unde se puteau tăia banii respectivi. Vorbim de necesarul de a avea mai mulți oameni care să fie angajați în parcurile respective, de faptul că oamenii care sunt angajați trebuie să poată să fie sprijiniți, să devină mai bine pregătiți”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul dezbaterii organizate de Fundația Conservation Carpathia pe tema parcurilor naționale. 

Câți bani produc parcurile naționale din România? Până acum nu s-a calculat

„România are 1,3% din suprafață cu parcuri naționale. Sunt multe țări care au mult mai mult, cum este Albania, 6,7%, Franța, aproape 10% și sunt țări care au peste 20% din suprafața țării parcuri naționale – Seychelles”, a explicat Christoph Promberger. 

Și întreținerea fiecărui parc național vine cu cheltuieli pentru stat. 

„Nu sunt ieftine, trebuie investit în ele. Exemplu cel mai aproape, Parcul Național Pădurea Bavareză din Germania, care are un buget de 31 milioane de euro fiecare an. E mult. Dar, pe de altă parte, și beneficii, generând venituri de 100 milioane de euro anual”, a explicat Barbara Promberger. 

Parcul Național Serengeti din Tanzania are un buget anual de 35 milioane de euro, dar generează venituri de 500 milioane de euro, iar parcul Național Yellowstone din SUA are un buget anual de 65 milioane de euro, dar generează venituri de 828 milioane de dolari, spune Barbara Promberger.

Mai exact, prin faptul că zona devine atractivă pentru vizitatori și ajută comunitățile locale să aibă un venit sustenabil și locuri de muncă. „În multe țări, de fapt, o întreaga economie s-a făcut pornind de la un parc național. Și nu în ultimul rând, un parc național este și un parc care protejează patrimoniul cultural și tradițiile locale”, a explicat Barbara Promberger. 

Acestora se adaugă și beneficiile pentru natură, mai ales în contextul schimbărilor climatice, deoarece pădurea stochează carbon și apă.

„În 2026, daunele cauzate de secetă în Uniunea Europeană, în mai-august au ajuns la 180 miliarde de euro. Daunele cauzate de inundații în primul deceniu din mileniu au fost de 6,5 miliarde de euro, în al doilea deceniu au crescut la 7,4 miliarde și acum, între 2020 și 2025, suntem la aproape 18 miliarde de euro daune pe an”, a explicat Christoph Promberger. 

Campanie de promovare a parcurilor naționale existente

Fundația Conservation Carpathia, împreună cu Ministerul Mediului, are și o campanie de promovare a parcurilor naționale existente, ca oamenii să le cunoască și să le protejeze. 

Datele unui studiu Unlock Market Research, realizat în 2024 și citat de fundație, arată că deși 67% din români declară că au vizitat un parc național, atunci când sunt întrebați ce parc național au vizitat, enumeră rezervații, parcuri naturale sau chiar zone care nu sunt arii naturale protejate. Studiul mai arată că 82% nu reușesc să definească sau să explice caracteristicile unui parc național. 

„Prin campania asta, noi ne-am propus să invităm românii să descopere ce este un parc național, să conștientizeze că există și să vadă că sunt valoroase. Pentru că noi ne-am dat seama că nu poți să protejezi ceva, nu poți să consideri ceva valoros dacă tu nu cunoști acel ceva. Și ăsta este primul pas”, a explicat Victoria Donos, directoarea de comunicare a fundației, în cadrul unei dezbateri organizate de fundație pe tema parcurilor naturale din România.