Ungaria, condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru o decizie a fostului guvern, condus de Viktor Orban
Ungaria a încălcat legislaţia UE transformând automat pedepsele cu închisoarea cu executare pentru traficanţii de persoane în „detenţie specială pentru reintegrare”, care în practică înseamnă eliberarea şi expulzarea condamnaţilor, a decis joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), scrie MTI, preluată de Agerpres.
Instanţa din Luxemburg a susţinut acţiunea Comisiei Europene împotriva Ungariei, constatând că reglementările ungare nu asigură sancţiuni eficiente, proporţionale şi descurajatoare, conform legislaţiei Uniunii.
În 2023, la Budapesta a fost adoptată o hotărâre de guvern care prevedea că pedepsele pentru infracţiunea de trafic de persoane sau pentru tentativa de a o comite erau transformate în „detenţie specială pentru reintegrare”, iar cei condamnaţi erau obligaţi să părăsească Ungaria în termen de 72 de ore de la eliberare şi să nu revină în ţară pe durata pedepsei.
Hotărârea de guvern a fost abrogată în 19 august 2025, dar până atunci 2525 de infractori condamnaţi beneficiaseră deja de eliberare.
Comisia Europeană a afirmat că reglementarea a creat un risc de sistem prin facilitarea impunităţii pentru imigrarea ilegală şi a periclitat eficienţa politicilor UE privind imigraţia şi controlul frontierelor. Conform executivului european, Ungaria şi-a încălcat astfel obligaţia legală de a impune pedepse adecvate. Comisia a reclamat la CJUE nerespectarea legislaţiei Uniunii.
CJUE a apreciat că detenţia specială pentru reintegrare nu poate fi considerată o pedeapsă eficientă, deoarece condamnarea la închisoare nu este urmată de executare, ci doar de expulzare şi interdicţia temporară de reintrare în ţară. Aceasta nu are nici efectul de descurajare, traficanţii de persoane fiind siguri dinainte că dacă sunt prinşi şi condamnaţi în Ungaria, cel mai grav lucru care li se poate întâmpla este deportarea.
Curtea a considerat de asemenea că măsura este disproporţionată, traficanţii de persoane fiind eliberaţi automat „fără nicio evaluare individuală a circumstanţelor infracţiunii sau a caracterului persoanei care o comite”.
În consecinţă, magistraţii europeni au fost de acord cu poziţia Comisiei: Budapesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de legislaţia UE, în speţă prin aplicabilitatea hotărârii de guvern inclusiv în cazul unor infracţiuni grave, pentru care legile Uniunii impun pedepse cu închisoarea de cel puţin opt ani.