Guvernul Bolojan nu va aloca bani pentru restanțele salariale ale magistraților. Motivul invocat de Palatul Victoria

Purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Ene Dogioiu, a afirmat că actualul executiv nu va aloca suma de 1 miliard de euro pentru plata restanțelor salariale ale magistraților întrucât, fiind demis, actualul guvern nu poate face rectificare bugetară.

• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.  
• Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.

„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a declarat Ioana Ene Dogioiu, într-o precizare pentru jurnaliștii acreditați la Palatul Victoria.

Termen de 10 zile pentru începerea procedurilor de plată

Viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, va fi obligat să plătească aproximativ 5 miliarde de lei salariile restante ale magistraților, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând de astăzi, pentru a începe procedurile de alocare a acestor bani, au precizat pentru HotNews reprezentanții instanței supreme.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi recursul formulat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor și a menținut decizia din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, prin care Executivul a fost obligat să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Decizia luată joi de instanța supremă este definitivă și executorie.

„Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere”, mai prevede decizia Curții de Apel București, menținută de instanța supremă.

Acuzațiile Înaltei Curți

Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a precizat pentru HotNews că a fost menținută integral hotărârea Curții de Apel, implicit și prevederea privind termenul de 10 zile.

„În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”, a explicat Alistar.

Instanța supremă – condusă de Lia Savonea – a anunțat decizia printr-un comunicat de presă în care acuză „caracterul nelegal al conduitei autorităților executive constând în neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată certe, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora”.

„Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigențelor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive.

Deși necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, obligațiile care reveneau autorităților executive în temeiul legislației finanțelor publice și al actelor normative de eșalonare nu au fost îndeplinite. Această conduită a continuat de o manieră ostentativă sub actualul Guvern”, spune instanța supremă.

Sentința a fost amânată de șapte ori

Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro. Instanţa supremă a amânat până acum de şapte ori pronunţarea unei soluţii în acest caz.

Procesul s-a aflat în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Tot atunci, Curtea de Apel a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.