Niciun candidat nu a obținut susținerea marilor puteri pentru șefia ONU. O femeie este în fruntea cursei, dar poate apărea și un nou nume

Marile puteri nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la un candidat care să-i succeadă lui Antonio Guterres la conducerea ONU, deschizând astfel calea către posibile noi candidaturi, informează AFP, conform News.ro.

Patru femei şi trei bărbaţi încearcă în prezent să-i succeadă portughezului în vârstă de 77 de ani, care îşi va încheia pe 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani la conducerea acestei instituţii afectate de crize şi diviziuni.

La finalul unui scrutin care are încă doar caracter orientativ, niciunul dintre cei şapte candidaţi nu a reuşit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci mari puteri (Marea Britanie, Franţa, Statele Unite, China şi Rusia) dintre cele cincisprezece care alcătuiesc Consiliul. Până în prezent, costaricana Rebeca Grynspan, în vârstă de 70 de ani, care a condus agenţia ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), se afla în fruntea cursei.

În cadrul votului de vineri, desfăşurat cu uşile închise, statele membre au atribuit în mod anonim fiecărui candidat o menţiune: „încurajează”, „descurajează” sau „fără opinie”. Pentru prima dată de la începutul acestui proces electoral complex şi opac, voturile celor cinci membri permanenţi au fost afişate în culori.

Se poate înscrie un nou candidat

Cu nouă „încurajează”, Rebeca Grynspan se află din nou în fruntea acestui scrutin, dar a primit şi cinci „descurajează”, dintre care două din partea membrilor permanenţi, şi un „fără opinie”. În urma ei se află actualul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), argentinianul Rafael Grossi, în vârstă de 65 de ani, cu 8 „încurajează”, şase „descurajează”, dintre care două din partea membrilor permanenţi, şi un „fără opinie”.

Pe locul al treilea se află Carolyn Rodrigues-Birkett, în vârstă de 53 de ani, fost ministru al Afacerilor Externe din Guyana (8-6-1), urmată de fostul reprezentant special al ONU pentru copii şi conflicte armate, ugandezul Olara Otunnu, în vârstă de 76 de ani (4-10-1). La coada clasamentului se află fostul preşedinte al Senegalului, Macky Sall, în vârstă de 64 de ani (5-10-0), fostul ministru al Afacerilor Externe şi a Apărării din Ecuador, Maria Fernanda Espinosa, în vârstă de 62 de ani (3-9-3), şi diplomata ecuadoriană Ivonne A-Baki, în vârstă de 75 de ani (1-14-0).

În orice moment, se poate înscrie un nou candidat.

În 1996, „Kofi Annan nu era candidat şi a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, a reamintit recent o sursă diplomatică. „Dacă unele ţări doresc să prezinte mai mulţi candidaţi, acest lucru ţine în întregime de dreptul lor suveran”, a declarat înainte de vot reprezentantul permanent al Statelor Unite la ONU, Mike Waltz.

Astfel, el a trasat şi foaia de parcurs a Washingtonului pentru această funcţie: „Este nevoie de o reformă a operaţiunilor de menţinere a păcii, de o reformă bugetară şi de mai multă rigoare (…) Să reducem birocraţia. Să reducem cheltuielile de funcţionare”.

Nevoia de „cel mai bun candidat”

Printre numele care circulă se numără, în special, bulgarul Nikolai Mladenov, înalt reprezentant pentru Gaza al „Consiliului pentru pace” înfiinţat de Donald Trump, sau Lana Nusseibeh, ministru adjunct pentru afaceri politice al Emiratelor Arabe Unite. Conform unei tradiţii geografice care nu este întotdeauna respectată, America Latină revendică de data aceasta acest post. De asemenea, numeroase ţări insistă ca, pentru prima dată, o femeie să preia conducerea ONU.

„Înţelegem că există o dorinţă de rotaţie regională. Desigur, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne-am bucura. Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie este, în primul rând, cel mai bun candidat”, a subliniat Mike Waltz.

Acest proces are loc într-un moment în care ONU traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa, multilateralismul pe care îl apără fiind grav subminat de ţări care până atunci îl susţineau, precum Statele Unite.

De asemenea, organizaţia se confruntă cu o multiplicare a conflictelor la nivel mondial şi cu grave dificultăţi financiare.

Luna trecută, Antonio Guterres a constatat cu amărăciune că „în fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc puţin”. „Nu se observă nicio îmbunătăţire nicăieri”, a subliniat el, mărturisind chiar că nu are „nicio putere”.