Skip to content

Cele mai vechi picturi ale omenirii, puse în pericol de un incendiu: „Ar fi mare păcat”

Cele mai vechi picturi rupestre din lume, situate pe insula indoneziană Sulawesi, sunt în pericol din cauză că fumul și căldura provocate de cele mai grave incendii forestiere din țară din ultimul deceniu riscă să accelereze deteriorarea acestor opere de artă vechi de peste 67.000 de ani, au spus cercetători citați de Reuters.

Indonezia se confruntă cu cele mai intense incendii forestiere și de vegetație din 2015 încoace, pe fondul unui fenomen El Niño sever care determină creșterea temperaturilor și reducerea precipitațiilor, lăsând pădurile și turbăriile vulnerabile la incendii. Anul acesta au ars deja 2 milioane de hectare de pădure în Indonezia.

Deși insulele Sumatra și Borneo sunt cele mai grav afectate de dezastru, incendiile s-au extins și pe insula Sulawesi, inclusiv în Sulawesi de Sud, unde peșterile de calcar adăpostesc cea mai veche artă preistorică din lume.

Într-o peșteră din Maros-Pangkep, în Sulawesi de Sud, o operă de artă reprezentând figuri asemănătoare omului care interacționează cu un porc a fost datată de cercetătorii de la Universitatea Griffith din Australia ca având o vechime de cel puțin 51.200 de ani.

Pictură rupestră veche de 51.000 de ani într-o peșteră de pe insula Sulawesi din Indonezia. Foto: AFP / AFP / Profimedia

Într-o peșteră de pe insula Muna, în largul Sulawesi, un schiță de mână cu o culoare roșiatică a fost datată la cel puțin 67.800 de ani.

Cea mai veche pictură din lume, descoperită pe insula Sulawesi din Indonezia. Foto: Maxime AUBERT / AFP / Profimedia

În apropierea peșterii din Maros-Pangkep, pompierii au intervenit pentru a stinge incendiile, în timp ce fumul se răspândea peste spectaculosul peisaj carstic care constituie o trăsătură definitorie a parcului național și a Geoparcului Global UNESCO care înconjoară peștera.

Putem pierde una dintre cele mai uimitoare mărturii ale istoriei umane

Pompierul Muhammad Ikfar a declarat că incendiile au ars în apropierea sitului timp de mai bine de o săptămână la începutul acestei luni și s-au apropiat la 800 de metri de peșteră.

Peste 270 de hectare din parcul național au ars între 30 septembrie și 18 octombrie, a spus Ikfar.

„Primul și cel mai distructiv efect este căldura. Chiar și fără ca focul să atingă direct picturile, acesta le-ar putea distruge, deoarece modifică temperatura din jurul lor și accelerează procesul de coroziune”, a declarat arheologul Basran Burhan de la Universitatea Griffith.

Fumul generează, de asemenea, funingine. „Fumul depune funingine pe picturi și le acoperă, astfel încât acestea vor deveni neclare și greu de identificat”, a spus el.

Joi și vineri, pompierii au lucrat pentru a stinge incendiile din alte părți ale parcului, a spus pompierul Ikfar, adăugând că vremea era uscată și că încă nu plouase.

„Dacă nu luăm măsuri rapide în această privință, dacă nu se depun eforturi tactice de atenuare a efectelor acestui incident, vom pierde una dintre cele mai uimitoare mărturii ale istoriei umane din Maros-Pangkep. Și ar fi mare păcat”, a spus Burhan.