iHUMAN la Astra Film Festival: „Inteligența Artificială Generală ne va trata ca pe niște animale”

Dintre toate subiectele propuse de organizatorii Astra Film Festival, modul în care omul interacționează cu tehnologia e cel mai actual, cu toate că în unele cazuri pare de domeniul SF. Spre exemplu, în documentarul „iHUMAN”, unde regizoarea norvegiană Tonje Hessen Schei încearcă să afle răspunsul la o întrebare și mai interesantă: Cum va interacționa tehnologia cu oamenii? Răspunsul rămâne un mister, dar oamenii de știință nu sunt foarte optimiști.

Documentarele proiectate zilele astea la Astra Film Festival sunt grupate pe mai multe subiecte. Unele sunt despre investigații, altele ne arată „România reală”, dar și ce ne așteaptă pe toți în viitor. În categoria asta intră producțiile despre cum ne raportăm la progresul din domeniul tehnologiei, fie că e vorba despre calculatoare, telefoane sau sisteme de supraveghere.

Pe de o parte, toate bune și frumoase, putem vorbi cu părinții prin Whatsapp la orice oră sau să aflăm în ce an a luat Albert Camus premiul Nobel. Pe de altă parte, majoritatea oamenilor au o părere negativă despre tehnologie. Și nu mă refer doar la antenele 5G. Mulți sunt de părere că progresul tehnologic face mai mult rău decât bine. Provoacă dependență și apatie, anxietate și depresie, alienare și paranoia.

Despre asta e vorba și în documentarul „iHUMAN”, unul dintre preferatele organizatorilor. Dumitru Budrala, directorul festivalului, l-a recomandat personal și a fost proiectat de două ori în cadrul AFF. Ieri, la scena „Între Mori de Vânt”, a fost vizionat din bărci și hidrobiciclete. A fost locul potrivit pentru un astfel de film.

Te uiți la oameni de știință care vorbesc despre Inteligența Artificială Generală, capabilă să rezolve toate problemele din lume dar și să producă unele noi până la infinit, în timp ce plutești pe un lac în mijlocul naturii. Toate astea în timp ce soarele apune peste Muzeul Astra și peste toată omenirea.

Inteligența Artificială a pus deja stăpânire pe noi

„iHUMAN” poate fi împărțit în două părți. Una în care se vorbește despre cât de înfricoșătoare e tehnologia în momentul de față și alta în care se vorbește despre cât de înfricoșătoare va fi tehnologia peste zece, douăzeci sau cincizeci de ani. Nu există un mesaj pozitiv în documentar, cu toate că începe cu un mesaj cvasi-optimist: „Inteligența Artificială poate fi cea mai bună sau cea mai oribilă chestie care s-a întâmplat vreodată pentru omenire”.

Din start aflăm că Inteligența Artificială, care se află încă în faza incipientă, e folosită în momentul de față în mare parte pentru reclame și supraveghere. Toate recomandările personalizate de pe Facebook sau Instagram vin de la un program care ți-a studiat fiecare like și orice site accesat. Toate aceste informații sunt folosite pentru a prezice ce o să faci în viitor. Ești mult mai ușor de manipulat. Dar probabil știai asta deja. E un subiect discutat intens în ultimii ani.

Când vine vorba despre supraveghere, lucrurile sunt mai delicate. Programele de recunoaștere facială, care primesc informații constant de la camerele de luat vederi din toată lumea, pot ajuta forțele de ordine să oprească o eventuală infracțiune. La fel de bine pot să te recunoască dacă protestezi în stradă. Un dictator ar putea foarte ușor să folosească Inteligența Artificială pentru a crea o societate distopică mai severă decât tot ce s-a scris în literatură.

În Statele Unite ale Americii a început deja vânătoarea de posibili criminali. Autoritățile au pus în aplicare o formă de „predictive police”, prin care folosesc Inteligența Artificială pentru a stabili cine pare suspect, în funcție de trăsăturile feței. Unul dintre cei intervievați pentru documentar spune la un moment dat: „arată-mi copilul tău și o să-ți spun dacă va fi un criminal sau nu”. Apropo, aparent programele astea pot recunoaște un ateist sau o persoană care întreține relații sexuale cu indivizi de același sex cu o precizie destul de ridicată. Nu mai există intimitate în lumea Inteligenței Artificiale. Toate astea se întâmplă în zilele noastre. Ce urmează e și mai rău.

;

Și e prea târziu să dăm înapoi

Tonje Hessen Schei vorbește cu oameni importanți din domeniu, cercetători, jurnaliști sau specialiști, dar doi indivizi sunt scoși în evidență. E vorba despre Jurgen Schmidhuber, unul dintre părinții Inteligenței Artificiale, care a contribuit mult la programele de recunoaștere facială și vocală, gen Siri, și Ilya Sutskever, omul care se află în fruntea Open AI, compania fondată de Elon Musk. Ăștia doi sunt absolut geniali. La propriu și la figurat.

Jurgen Schmidhuber e un fel de Dr. Strangelove modern. Vrea să creeze o nouă formă de viață. O ființă mult mai inteligentă decât orice om. Un Dumnezeu sub forma unui supercalculator. În același timp ne spune că e foarte greu de prezis ce se va întâmpla după. E prea excitat de ideea asta, să avem unu calculator care răspunde la toate întrebările filosofice, ca să-și facă griji cu sfârșitul omenirii.

Nu e preocupat nici de toate job-urile care vor dispărea în viitor. În viziunea lui, calculatoarele vor domina tot ce înseamnă producție, transport și majoritatea sectoarelor industriale, dar asta nu înseamnă că nu vor apărea noi locuri de muncă. Exemplul lui e vlogger-ul de pe YouTube, un job inexistent acum 20 de ani. Poate ăsta va fi rolul omului când o să ajungem să fim conduși de roboți. Să facem clipuri haioase pentru amuzamentul stăpânilor noștri digitali. Bufoni la curtea algoritmilor.

Ilya Sutskever e stereotipul geniului calculat din filmele hollywoodiene. Are doar 34 de ani și deja e unul dintre cei mai importanți informaticieni din lume. E și un pianist destul de bun, după cum am văzut în documentar. E de părere că Inteligența Artificială Generală ne va trata ca pe niște animale. Face o analogie excelentă: „Iubim animalele, dar dacă trebuie să construim o autostradă nu le întrebăm dacă se poate. O facem pentru că e important pentru noi.”

E de părere că trebuie să ne pregătim pentru o lume „post-privacy”, în care intimitatea va dispărea complet, și că Inteligența Artificială Generală ar fi o descoperire mult mai importantă decât electricitatea, puterea nucleară sau internetul. Apropo de putere nucleară, Jurgen e întrebat de regizoarea Tonje dacă se simte responsabil pentru ce va urma. Răspunsul are legătură cu idolul său: „Nici părinții lui Einstein nu sunt responsabili pentru ce au creat, nu aveau de unde știi că fiul lor va schimba omenirea.”

Din păcate, comparația asta e prea trasă de păr. Noi știm ce va urma.