Skip to content

Atac cibernetic fără precedent în Republica Moldova, demisie în Guvern. Expert: „Ipoteza pe care o luăm în calcul este Federația Rusă”

Un atac cibernetic fără precedent asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova a dus la extragerea datelor asociate cu aproximativ 750.000 de coduri de identificare personală, potrivit estimărilor autorităților de la Chișinău. Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, se retrage din funcție, iar autoritățile investighează posibila implicare a unor actori statali străini. „Ipoteza pe care o luăm în calcul este Federația Rusă”, spune expertul în securitate Andrei Curăraru, pentru HotNews.

Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) și Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) au anunțat că atacul s-a produs în noaptea de 22 octombrie. 

Potrivit informațiilor publicate ulterior de AGE, tentativele de extragere a datelor au avut loc în perioada 19-23 octombrie. În acest interval, atacatorii au vizat aproximativ un milion de IDNP-uri (identificator numeric personal), iar în circa 750.000 de cazuri au reușit să extragă seturi de date. 

Acest lucru nu înseamnă că toate informațiile fiecărei persoane au fost compromise. Extragerea neautorizată a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30, spun autoritățile.

Pentru a limita accesul la informații, autoritățile au deconectat preventiv 82 de servicii publice digitale și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare. 

Atacurile au continuat și pe 27 octombrie

Atacurile au continuat însă și după intervenția inițială. Pe 25 octombrie, în jurul orei 02:00, a fost identificată o nouă tentativă de accesare forțată a unor servicii guvernamentale, iar pe 27 octombrie, în jurul orei 07:00, au fost înregistrate noi încercări de extragere a datelor. AGE susține că acestea au fost blocate. Potrivit investigației preliminare, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, apoi au folosit datele obținute pentru extrageri suplimentare. 

Mai mulți oameni au reclamat că l-au fost accesate conturile din platforma guvernamentală

Mai mulți utilizatori au reclamat și accesări pe care nu le recunoșteau în istoricul conturilor personale din aplicația guvernamentală EVO, prin care cetățenii interacționează cu instituțiile statului. 

Printre ei se află și Natalia Roșca care a întrebat public de ce în istoricul său apărea o accesare atribuită AGE la ora 23:04, pe 21 octombrie. Iar un alt utilizator, Ștefan Bejan a scris: „Haz de necaz. La 2 zile după ce hackerii mi-au accesat datele din EVO la 3:36 dimineața, Moldindconbank mi-a accesat datele la ora 22:00. O fi fost tot ei? S-o fi gândit să facă o faptă bună și să-mi achite creditul ipotecar?”. Mai mulți alți cetățeni au reclamat faptul că datele lor au fost accesate seara târziu sau pe parcursul nopții, când, evident, nicio instituție publică nu activează.

Fostul ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase a cerut explicații privind lipsa informațiilor despre notificarea individuală a cetățenilor ale căror date au fost extrase.

„De ce, până în acest moment, autoritățile nu au anunțat că măcar una dintre ele ar fi fost informată individual despre furtul propriilor date?”, a întrebat Tănase.

Acesta a invocat prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal, care impun informarea persoanelor vizate atunci când o încălcare a securității datelor prezintă un risc ridicat pentru drepturile lor.

„Un comunicat de presă nu poate substitui automat informarea individuală a persoanelor afectate”, a subliniat fostul ministru.

Ce informații au fost expuse și ce riscuri există pentru cetățeni

Potrivit AGE, datele extrase pot include nume, prenume, data și locul nașterii, informații despre membrii familiei de gradul întâi, statutul de asigurat, medicul de familie, prestații sociale, pensii, dizabilități, permise de conducere și fotografii. Lista cuprinde și informații despre vehicule, companii deținute sau administrate, IBAN-uri, datorii fiscale și istoricul plăților prin MPay. Autoritățile precizează că nu toate aceste categorii de informații au fost compromise în fiecare caz. Investigațiile preliminare nu au identificat modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, în cadrul ședinței Guvernului de la Chișinău din miercuri, 28 octombrie, a dat asigurări că informațiile cardurilor bancare nu au fost compromise, deoarece acestea nu sunt stocate pe serverele guvernamentale, iar plățile sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor. Nici simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesarea contului sau efectuarea unor transferuri neautorizate. 

Astfel, riscul principal este folosirea datelor pentru escrocherii. Infractorii pot pretinde că reprezintă o bancă sau o instituție publică și pot invoca detalii reale despre identitatea, familia ori situația financiară a unei persoane pentru a-i câștiga încrederea.  AGE recomandă cetățenilor să nu divulge informații confidențiale, să nu acceseze linkuri suspecte și să nu autorizeze operațiuni la solicitarea unor persoane necunoscute. Identitatea apelantului trebuie verificată prin contactarea instituției respective la un număr oficial. 

Vasile Tofan a mai afirmat că atacurile asupra infrastructurii digitale a Republicii Moldova sunt coordonate și de amploare și că există indicii privind o campanie mai largă, cu posibila implicare a unor actori statali străini.

„Nu vorbim de un caz izolat. Avem indicii de o campanie mai largă cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează, inclusiv implicarea lor în incidentul recent”, a declarat Tofan.

Deocamdată, autoritățile nu au atribuit oficial atacul Federației Ruse. În iunie, Serviciul de Informații și Securitate avertizase însă că serviciile speciale rusești încearcă să obțină baze de date despre cetățenii Republicii Moldova, prin mijloace ilegale. 

Expert: „În cazul Republicii Moldova, capacitățile de securitate cibernetică sunt limitate”

Andrei Curăraru. FOTO: Arhiva personală

Expertul în securitate Andrei Curăraru a explicat în cadrul unui interviu pentru Hotnews că ipoteza implicării unor actori statali trebuie investigată, inclusiv cea a Federației Ruse. El amintește avertismentul transmis în iunie de SIS privind încercările serviciilor speciale rusești de a obține baze de date despre cetățenii Republicii Moldova.

„Autoritățile din Republica Moldova vorbesc despre faptul că în spatele atacului ar putea fi actori statali. Ipoteza pe care o luăm în calcul este Federația Rusă. În iunie, SIS ne avertiza că serviciile speciale rusești încearcă să obțină baze de date despre cetățenii Republicii Moldova. Aceasta este o ipoteză cu care operăm. Trebuie să ne dăm seama că atribuirea definitivă a atacurilor cibernetice este foarte grea. Hackerii știu să se ascundă, să-și camufleze originea și să utilizeze sisteme complexe care să nu permită atribuirea finală”, a explicat Curăraru.

Expertul consideră că principalul risc pentru cetățeni este intensificarea escrocheriilor telefonice și online. Datele nu oferă automat acces la conturi bancare, dar le permit infractorilor să construiască scenarii mai credibile.

„Cred că, în primul rând, trebuie să spunem că datele care au fost scurse nu ar da acces direct la conturi bancare și nu ar permite contractarea de credite sau alte aspecte similare. Ele pot fi utilizate, cu siguranță, de către escroci. Date cât mai complete și sofisticate îi ajută pe escroci să pară mai credibili în fața potențialelor victime. Asta credem că vor face ei cu aceste date. O altă ipoteză este că ei le pot publica în acces deschis pentru a discredita autoritățile Republicii Moldova. Dar, mai degrabă, vom avea un nou val de escrocherii telefonice, online”, a explicat expertul. 

Curăraru recomandă cetățenilor să nu acceseze linkuri primite prin SMS și să nu creadă automat persoanele care îi contactează în numele băncilor sau al instituțiilor publice. În cazul unei solicitări suspecte, oamenii ar trebui să contacteze instituția respectivă folosind exclusiv numerele oficiale.

„Capacitatea de a face față unui atac cibernetic depinde, în general, de capacitățile de securitate cibernetică ale statului. În cazul Republicii Moldova, acestea sunt limitate. Ținem minte că, în campania electorală, am apelat la ajutorul României pentru a securiza sistemele și au fost și atunci atacuri multiple, comparabile poate ca anvergură cu cele pe care le-am avut acum”, a spus Curăraru.

El consideră că Republica Moldova trebuie să investească în dezvoltarea acestor capacități și să clarifice responsabilitățile în interiorul instituțiilor care gestionează sistemele informatice.

„Republica Moldova trebuie să-și dezvolte aceste capacități, care au lipsit. Trebuie să existe o anchetă internă care să stabilească cine este vinovat de asta. Eu nu cred în demisii ritualice, în care o singură persoană, care este mai degrabă un manager decât un inginer care asigură securitatea cibernetică, pleacă din funcție și se consideră că această decizie este suficientă”, a declarat analistul.

Andrei Curăraru consideră că riscul depinde și de măsurile de verificare aplicate de instituțiile care folosesc datele personale, în special băncile, companiile de microcreditare și magazinele online.

„Capacitatea de utilizare a acestor date depinde și de regulile de securitate cibernetică ale diferitelor instituții. De exemplu, Danemarca a trecut printr-un atac similar: au fost compromise peste opt milioane de numere de identificare sau echivalentul lor, iar autoritățile au introdus verificări suplimentare atunci când discută telefonic cu clienții. Aici ar trebui să se gândească băncile, diferitele instituții de microcreditare și magazinele online la cum pot împiedica folosirea acestor date”, a explicat Curăraru.

În seara de 24 octombrie, când a fost anunțat incidentul cibernetic, Poliția Republicii Moldova a comunicat și despre dejucarea unui plan de destabilizare a țării prin incendierea unor instituții de stat.

„Potrivit datelor preliminare, grupul ar fi utilizat profiluri false pe rețelele sociale și canale Telegram, pentru a mobiliza tineri și a-i implica în acțiuni ilegale”, se arătat în comunicatul Poliției din 24 octombrie curent. Autoritățile nu au prezentat însă dovezi care să stabilească o legătură între cele două cazuri.