Skip to content

O amerindiană a fost aleasă în premieră guvernator al unui stat american. Deb Haaland, femeia care scrie din nou istorie

Deb Haaland, fosta secretară pentru interne din timpul administrației lui Joe Biden, a fost aleasă guvernatoare a statului New Mexico și va deveni prima femeie amerindiană care conduce un stat american.

Democrata Haaland l-a învins pe contracandidatul său republican Gregg Hull, un om de afaceri în vârstă de 60 de ani și primar de lungă durată al orașului Rio Rancho, relatează The Guardian.

Haaland, în vârstă de 65 de ani, depășise deja bariere istorice, devenind prima persoană indigenă numită într-o funcție de secretar de cabinet.

The Guardian notează că victoria sa de acum pentru funcția de guvernator al New Mexico, unde amerindienii reprezintă 12% din populație, vine într-un moment în care alegătorii indigeni își afirmă tot mai mult influența în alegerile din întreaga țară.

Haaland, care este membră a comunității Laguna Pueblo, a devenit o figură politică națională în ascensiune începând cu 2018, când a fost aleasă în Congres, alături de un val de noi congresmeni progresiști, printre care Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar și Rashida Tlaib.

După ce Biden a fost ales președinte în 2020, acesta a numit-o pe Haaland la conducerea Departamentului de Interne.

Cum i-a convins Deb Haaland pe alegătorii din New Mexico să o voteze

Pe parcursul campaniei electorale, Haaland a vorbit despre experiența sa de mamă singură, care a trebuit să navigheze prin sistemul de asistență socială, apelând la mai multe programe de ajutor, înainte de a urma cursurile unei facultăți de drept la vârsta de peste 30 de ani.

Haaland a lucrat ca administrator tribal în cadrul comunității San Felipe Pueblo și a devenit prima femeie aleasă în consiliul de administrație al Laguna Development Corporation. Ulterior, a ocupat funcția de coordonatoare a mobilizării electoratului amerindian în New Mexico, pentru campania lui Barack Obama din 2012.

După ce a candidat pentru funcția de locțiitor al guvernatorului în 2014, într-o cursă câștigată în cele din urmă de republicani, ea a devenit prima femeie amerindiană aleasă la conducerea unei organizații politice la nivel de stat.

Alegerea lui Haaland în Congres, în 2018, a marcat un alt moment istoric: ea și reprezentanta statului Kansas, Sharice Davids, au devenit primele femei amerindiene alese în Congresul SUA.

Deb Haaland alături de fostul președinte american Joe Biden la Casa Albă, FOTO: Anna Rose Layden, Pool via CNP / Zuma Press / Profimedia

Număr record de indigeni care au candidat la alegerile din SUA

În actualul ciclu electoral, un număr record de 358 de candidați indigeni au candidat pentru funcții publice în alegeri locale, la nivel de stat și federale, în întreaga țară. Printre aceștia s-au numărat fosta congresmenă din Alaska, Mary Peltola, și locțiitoarea guvernatorului statului Minnesota, Peggy Flanagan, care au încercat să devină primele femei amerindiene alese în Senatul SUA.

Deși amerindienii au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reprezentarea și influența politică în ultimii ani, drumul până aici a fost unul lung. Amerindienii au primit dreptul de a vota în toate statele SUA abia începând cu anii 1960.

În New Mexico, amerindienii au obținut dreptul de vot în 1948, când Miguel Trujillo, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial și membru al comunității tribale Isleta Pueblo, a dat statul în judecată.

În 2023, New Mexico a devenit primul și singurul stat din țară care a adoptat o versiune actualizată a Legii privind drepturile electorale ale amerindienilor (Native American Voting Rights Act), care le-a oferit comunităților tribale o influență mai mare în stabilirea secțiilor de votare și în procesul de retrasare a circumscripțiilor electorale.