VIDEO „Let’s talk about menopause”: de la ceața mintală și problemele digestive, la soluțiile medicinei moderne  

Încet-încet subiectul legat de menopauză începe să iasă din zona de tabu. Chiar dacă menopauza nu este o boală, schimbările care au loc în organismul femeii care traversează această etapă a vieții sunt importante și nu se rezumă doar la aparatul reproductiv. Dovezile științifice de ultimă oră arată că schimbările hormonale care au loc în această etapă fiziologică normală sunt complexe și în primul rând neurologice, creierul fiind organ-țintă. „Let’s talk about menopause”, eveniment organizat recent la Palatul Parlamentului din București, de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, în parteneriat cu SuperAge by Ileana Badiu şi asociaţia “Sunt la menopauză”, a adus în același loc medici specialiști și sute de femei, care au purtat discuții sincere și deschise legate de acest subiect. Invitată specială a fost dr. Lisa Mosconi, neurocercetătoare la Weill Cornell Medicine din New York și autoarea cărții „Creierul la menopauză”.

De la bufeuri la „ceața mintală”: de ce menopauza nu este doar o problemă reproductivă

Definiția clasică a menopauzei este atunci când a trecut un an de când ciclurile menstruale s-au oprit definitiv. În Europa, vârsta medie de intrare la menopauză a femeii este de 51 de ani. 

Pentru unele femei, trecerea prin acest proces natural este relativ simplă, pentru altele însă simptomele care apar pot fi atât de puternice încât femeia să suporte o deteriorare serioasă a calității vieții. Iar acest lucru este cu atât mai important cu cât menopauza intervine în timpul vieții active profesionale a oricărei femei. Simptomele fizice precum bufeurile, transpirațiile nocturne, dar și cele emoționale asociate menopauzei pot perturba somnul, pot reduce nivelul de energie și afecta starea de spirit. Pentru femeile care trec printr-o menopauză dificilă există numeroase tratamente, de la schimbarea stilului de viață și până la terapia hormonală. Este necesar însă ca fiecare să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat în corp și în creier în această perioadă perfect normală din viața unei femei și să ceară ajutor.

„Este incredibil să poți beneficia de medicina modernă și să poți să fii informată, încât să știi că există soluții pentru tine. Fiind atât de multe femei parte din această mișcare, începem să beneficiem de susținere, așa cum ne oferă Regina Maria”, a declarat Ileana Badiu, fondatoarea comunității „Sunt la menopauză” și moderatoare a evenimentului.

Avertismentul ginecologului: semnele ascunse ale menopauzei care apar cu mult înainte de ultima menstruație

Menopauza are peste 70 de simptome, de la palpitații, creștere în greutate și uscăciune vaginală și până la ceața mintală, tulburări de somn și de memorie.

Simptomele care apar la nivel genital sunt dereglările menstruale, uscăciunea vaginală, pruritul vaginal, infecțiile urinare recurente, atrofia urogenitală și libidoul scăzut sunt doar câteva dintre ele, a enumerat dr. Diana Gheorghiu, medic primar ginecolog la Regina Maria.

„Pacientele vin foarte speriate la cabinet întrebându-se «ce se întâmplă cu mine?»”, a subliniat dr. Gheorghiu. Specialistul invită femeile să nu aștepte să dispară menstruația pentru a vorbi cu medicul lor. Mai ales că semnele menopauzei pot apărea cu mult înainte de ultima menstruație și pot continua mulți ani după aceea.

Estrogenul este hormonul feminin care cunoaște un declin serios în timpul menopauzei, iar acest lucru influențează întregul organism. Amplitudinea și ritmul scăderii acestui hormon diferă însă de la o femeie la alta și de aici și diferența de experimentare a simptomelor.

Medicul ginecolog a enumerat și semne ale menopauzei mai puțin cunoscute de femei: „Dintre simptomele pe care ele nu le asociază cu menopauza, aș putea să le enumăr pe cele neurologice: anxietatea, oboseala, somnul, deși în ultima vreme acestea sunt foarte mediatizate și au început să le mai perceapă ca atare. Mai ales femeia care se află la o vârstă tânără și nu este foarte apropiată de vârsta menopauzei”.

Efectul domino în organism: când estrogenul scade, oasele și inima suferă

Estrogenul nu este însă singurul hormon care cunoaște fluctuații importante, a adăugat dr. Elena Drăgan, medic primar endocrinolog la Regina Maria. Progesteronul scade primul și așa apar ciclurile fără ovulație. „Consecințele scăderii estrogenului la menopauză sunt, pe de o parte, cele pe care le simțim: bufeurile, transpirațiile, mai ales nocturne, somnul fragmentat, insomniile, dar de pe altă parte, putem experimenta o serie de consecințe care nu sunt la fel de simptomatice. Cum ar fi de exemplu faptul că absența estrogenului va duce la scăderea densității minerale osoase. Practic, pierdem os”, a explicat medicul endocrinolog.

Întrucât estrogenul are receptori peste tot, consecințele scăderii nivelului acestui hormon sunt prezente nu doar la nivel osos, ci și la nivelul metabolismului, țesuturilor și inimii. Apare acumularea de grăsime în jurul abdomenului, colesterolul LDL crește, în timp ce scăderea colagenului afectează țesuturile.

De altfel, inima se schimbă încă din perioada de perimenopauză, a explicat și dr. Alexandru Badiul, medic specialist cardiolog la Regina Maria. Pe măsură ce estrogenul scade, vasele de sânge devin tot mai rigide, colesterolul care se depune tinde să crească, tensiunea arterială crește și ea mai des. „Hormonii nu sunt însă singurul factor. Contează și vârsta, somnul, mișcarea, alimentația și fumatul. Riscul se construiește din timp, din mai multe piese”, atrage atenția medicul cardiolog.

Ceea ce este important de știut e faptul că atunci când menopauza apare înainte de vârsta de 45 de ani sau chiar de 40 de ani se asociază un risc mai mare cardiovascular. Medicul cardiolog invită femeile să-și verifice din timp factorii de risc – colesterolul, glicemia, tensiunea, talia – și să ia măsuri.

Balonarea și tulburările de tranzit: Semnele digestive ignorate pe care le aduce menopauza

Scăderea nivelului de estrogen determină la vârsta menopauzei apariția inflamației cronice de intensitate redusă. O inflamație asociată cu diabetul, bolile cardiovasculare, osteoporoza și declinul cognitiv. Vestea bună este că e reversibilă și poate fi corectată prin schimbarea stilului de viață. Nivelul inflamației se măsoară printr-un test simplu – hsCRP – și se poate reduce prin mișcare, alimentație de tip mediteranean, somn de bună calitate și greutate sănătoasă, a explicat dr. Roxana Voica, gastroenterolog la Regina Maria (foto).

Specialistul a atras atenția asupra unor semne de menopauză mai puțin cunoscute de femei: „Cu doi ani înainte de menopauză, tulburările digestive pot apărea și femeia nu prea își dă seama de obicei că uite, acesta este un semn de menopauză. Poate să apară o constipație sau poate să apară o diaree. Altfel spus, poate să existe o accelerare sau accentuarea sindromului de intestin iritabil, dacă nu l-am avut, modificări de tranzit în general. Cea mai frecventă însă este balonarea. Multe femei se simt balonate, ca și cum ar fi însărcinate, umflate”.

Mitul „demenței” demontat de neurologi: ce este, de fapt, ceața mintală și cum se resetează creierul

Invitată specială la eveniment a fost dr. Lisa Mosconi, neurocercetătoare la Weill Cornell Medicine din New York și autoarea cărții „Creierul la menopauză”.

Dr. Mosconi a subliniat faptul că este foarte important să înțelegem că menopauza nu este doar un eveniment la nivelul sistemului reproductiv, ci mult mai mult de-atât. Schimbările hormonale care au loc în organismul femeii, a spus cercetătoarea, sunt complexe și afectează în primul rând creierul. Acesta se schimbă în încercarea de a se adapta la noile condiții create de scăderea concentrației de hormoni. Modificările care au loc la nivelul creierului la menopauză au fost evidente la RMN-urile realizate în cadrul studiilor recente pe populații extinse de femei, urmărite pe parcursul mai multor ani, a explicat cercetătoarea.

Dr. Adina Crăciunoiu, medic primar neurolog la Regina Maria, a vorbit pe larg despre simptomatologia neurologică frecventă pe care menopauza o poate aduce. Astfel, este firesc ca o femeie să uite cuvintele, să-și piardă firul gândirii sau atenția să-i fie fragmentată. Aceasta din pricina deficitului de estrogen, principalul combustibil care alimentează creierul și care are receptori direct la nivelul hipocampului – responsabil cu memoria – la nivelul amigdalei și al cortexului prefrontal – zone care controlează puterea de concentrare, funcțiile executive și răspunsul la stres.

„Ceața mintală nu este demență, ci o recalibrare a creierului. La menopauză modificările sunt ușoare și variabile și au un mecanism complet diferit de cel al bolilor neurodegenerative”, a explicat medicul neurolog. Însă ceața mintală poate fi un semn care să determine investigații medicale suplimentare, a recomandat specialistul.

Verificările implică atât diagnosticul diferențial bazat pe dozarea vitaminei B12, a hormonilor tiroidieni și evaluarea anemiei, cât și testare neurocognitivă, a completat dr. Adina Crăciunoiu.

Medic genetician: „Moștenești o predispoziție, nu un destin”

Moștenirea genetică joacă și ea un rol asupra vârstei la care se instalează menopauza. „Dar nu ca o dată fixă”, a punctat conf. dr. Andreea Catana, specializată în Genetică medicală la Regina Maria.  

„Unul dintre indiciile cele mai importante în ceea ce privește vârsta de instalare a menopauzei este într-adevăr vârsta de instalare a menopauzei la mamă, la soră, dar foarte interesant să știți și a bunicii din partea tatălui, pentru că și de acolo poate să vină o moștenire”, a subliniat specialistul în genetică.

Astfel, 50-60% în această ecuație a vârstei sunt produse de stresul cronic, de fumat, de obezitate sau de eventuale intervenții suferite la nivelul ovarelor. Iar restul de 40-50% este zestrea genetică moștenită. „Moștenești o predispoziție, nu un destin. Stilul de viață și mediul decid când se epuizează rezerva de foliculi ovarieni”, a conchis medicul genetician.

Specialistul a explicat când este nevoie de testare genetică: în situația menopauzei inexplicabile intervenite precoce – pentru a identifica anomalii cromozomiale de genul celor care produc sindromul Turner mozaicat sau sindromul X fragil – înainte de inițierea terapiei hormonale – pentru evaluarea riscului de tromboză, trombofilii ereditare sau cancere mamare sau ovariene – sau pentru o mai bună optimizare metabolică, ceea ce implică nutrigenetica, predispoziția la diabet, hipertensiune arterială sau afecțiuni neurodegenerative.

Surpriza din cabinetul stomatologic: cum afectează deficitul hormonal dinții și gingiile

Scăderea nivelului de estrogen este evidentă și la nivel dentar. Gura este prima care are de suferit, punctează dr. Cezara Grosu, medic specialist în Endodonție și stomatologie generală la Regina Maria. Specialistul a enumerat 4 transformări pe care le produce scăderea estrogenului: 1 – osul de suport pierde din densitate și apare riscul de deplasare a dintelui; 2 – compoziția salivei se schimbă și protecția antibacteriană scade; 3 – apare retracția gingivală și sângerarea se produce mai lesne; 4 – microbiomul oral favorizează inflamația.

„Simptomele orale nu sunt doar semne ale «înaintării în vârstă», ci consecințe directe ale unui deficit hormonal care poate fi tratat. Periajul de dimineață ne ajută să ne păstrăm prietenii, iar periajul de seară ne ajută să ne păstrăm dinții. Așa că o să insist că periajul de seară e foarte important. Desigur că nu doar în perioada menopauzei, dar atunci putem să-l intensificăm, ca să prevenim procesele de deteriorare, adică să le preîntâmpinăm”, a recomandat specialistul stomatolog.

Terapia hormonală, pusă în balanță: Mituri spulberate, beneficii reale și „fereastra de aur” de 10 ani

În funcție de intensitatea simptomelor și de evaluarea stării de sănătate, orice femeie poate beneficia de tratament pentru a-și păstra calitatea vieții.

„Menopauza înainte de 40 de ani impune tratament hormonal de protecție până la vârsta fiziologică a menopauzei”, a recomandat dr. Elena Drăgan.

Opțiunile de tratament se derulează pe trei niveluri. Primul implică stilul de viață și psihoterapia, a completat dr. Drăgan. Adică, antrenament de forță, proteine suficiente și calciu în alimentație, precum și terapie cognitiv-comportamentală.

Al doilea nivel include terapia hormonală sistemică sau locală. „Este standardul de aur: cel mai eficient tratament pentru bufeuri, transpirații, somn și oase. Există forme moderne transdermice: plasture, gel, spray, fără risc suplimentar de tromboză, precum și estrogen vaginal local cu doză mică, avantajul fiind că nu trece în sânge și este sigur pe termen lung. Pentru femeile sănătoase sub 60 de ani sau în primii 10 ani de la menopauză, beneficiile depășesc de regulă riscurile”, a mai spus dr. Elena Drăgan.

Totodată, există și tratamente non-hormonale inovatoare, de tipul moleculelor noi care acționează direct asupra centrului termoreglării din creier și care se administrează sub formă de tabletă, una pe zi.

Terapia de substituție hormonală este contraindicată anumitor categorii de femei și anume celor care au antecedente personale de cancer de sân; Mutații BRCA1, BRCA2; istoric familial de cancer de sân; densitate mamografică mare; sau care au factori de risc crescut respectiv sunt cu obezitate, consumă alcool, au o vârstă înaintată sau formațiuni mamare preexistente.

„FDA a eliminat avertismentele generale privind riscul cardiovascular, de demență și cancer mamar. Nu s-a schimbat biologia, ci modul de interpretare a datelor. Eroarea studiului WHI (2002): a inclus femei cu vârsta medie de 63 de ani, iar concluziile alarmiste au fost extrapolate greșit la femeile de 45–50 de ani”, a adăugat dr. Drăgan.

Ceea ce se știe cu siguranță azi este că fereastra de oportunitate pentru terapia de substituție hormonală este de 10 ani de la instalarea menopauzei, că modalitatea de administrare este importantă, că riscul real pus în perspectivă este de sub 1 caz suplimentar de cancer de sân la 1.000 de femei pe an (comparabil cu riscul dat de consumul de alcool sau sedentarism). În plus, estrogenul local vaginal a fost reconfirmat ca extrem de sigur, fără absorbție sistemică semnificativă, a conchis medicul endocrinolog. 

Articol susținut de Regina Maria