Italia face un pas înapoi în privința „taxei de ieșire” pentru bogați care a stârnit rumoare
Italia este pregătită să analizeze modificări ale „taxei de ieșire”, aplicată la plecarea din țară pentru persoanele înstărite care își mută rezidența fiscală în străinătate, a declarat pentru Reuters Maurizio Leo, viceministrul italian al economiei, după ce taxa propusă a stârnit critici din partea experților fiscali și a consultanților financiari.
Bugetul pentru anul viitor, anunțat luna trecută de prim-ministrul Giorgia Meloni, prevede aplicarea unei taxe de 26% asupra câștigurilor de capital obținute de persoanele fizice care dețin investiții financiare în valoare de cel puțin 800.000 de euro și care își transferă domiciliul fiscal în străinătate.
„Italia este dispusă să ia în considerare propuneri pentru îmbunătățirea taxei de ieșire. Suntem întotdeauna deschiși dialogului”, a declarat Leo în comentarii făcute pentru agenția Reuters. Acesta nu a oferit însă detalii despre modificările care ar putea fi adoptate.
Consultanții în administrarea averilor au afirmat că această taxă ar putea afecta atractivitatea Italiei în rândul clienților lor, anulând eforturile depuse de Giorgia Meloni și predecesorii ei pentru a atrage persoane înstărite în țară.
Institutul Bruno Leoni, un think tank de orientare liberală, a calificat măsura drept o „taxă pe avere deghizată”, în timp ce fostul prim-ministru Matteo Renzi a declarat că aceasta anulează un deceniu de eforturi pentru atragerea capitalului străin.
Ce stimulente fiscale le oferă Italia bogaților
În prezent, persoanele înstărite care își transferă rezidența fiscală în Italia pot opta pentru plata unei taxe forfetare anuale de 300.000 de euro pentru toate veniturile obținute din surse externe. O schemă separată de stimulente fiscale este concepută pentru a-i atrage înapoi în țară pe cetățenii italieni înstăriți care locuiesc în străinătate.
Aceste facilități fiscale au contribuit la transformarea orașului Milano, capitala financiară a Italiei, în unul dintre principalele centre de relocare, stimulând piața imobiliară și accentuând presiunile asupra costului vieții pentru oamenii obișnuiți.
„Fiecare dintre clienții mei m-a contactat. Simpla discuție despre astfel de măsuri a creat incertitudine”, a declarat pentru Reuters Antonio Tomassini, de la firma de avocatură DLA Piper din Milano.
Acesta a afirmat că guvernul „trebuie să clarifice faptul că măsura nu se va aplica persoanelor care și-au mutat rezidența fiscală în Italia beneficiind de regimuri fiscale preferențiale, cel puțin până la expirarea acestora”.
Guvernul Italiei vrea să majoreze și alte taxe
Bugetul propus de Meloni include majorări de taxe în valoare de 6,6 miliarde de euro pentru companiile financiare și cele din sectorul energetic. Ca parte a acestui pachet de măsuri, Roma a dublat o taxă existentă asupra tranzacțiilor financiare, pentru a obține venituri suplimentare de 1,38 miliarde de euro pe an.
„Regula privind taxa de ieșire este, într-un anumit sens, în concordanță cu ideea unui buget care le cere băncilor și persoanelor înstărite să contribuie”, a declarat Nicola Daniele Coniglio, profesor de politică economică la Universitatea din Bari.
Însă el adaugă că e de părere că „măsura a fost analizată suficient de bine” și că „nu a existat nicio avertizare prealabilă și nici vreo dezbatere” asupra ei.
Susținătorii impozitelor pe avere invocă inegalitatea tot mai accentuată, în condițiile în care persoanele cu cele mai mari venituri devin tot mai bogate, în timp ce salariile reale ale angajaților cu venituri mici și medii stagnează.
Potrivit datelor furnizate de Banca Italiei, cele mai bogate 10% dintre gospodăriile țării dețineau 60% din averea netă totală a gospodăriilor în 2023, în creștere cu aproximativ 7 puncte procentuale față de 2010.