Orașul european care vrea să ia locul Dubaiului ca destinație pentru bogați: „Lucrurile se schimbă”

Cu puțin peste o lună în urmă, orașul Dubai era destinația evidentă pentru persoanele înstărite aflate în căutarea unei noi locuințe. Puține orașe îți permit să câștigi sume uriașe fără să te taxeze și îți oferă apoi posibilitatea să le cheltuiești într-o multitudine de hoteluri, restaurante și magazine de lux, scrie The Guardian.

Însă, pe măsură ce Emiratele Arabe Unite au intrat sub tir iranian, reputația Dubaiului ca refugiu pentru elita globală se erodează. Cetățeni europeni extrem de bogați caută acum o cale de întoarcere în Europa, iar Milano, centrul financiar al Italiei, este în fruntea listei.

„Italia oferă cele mai bune beneficii: o taxă forfetară și o calitate bună a vieții”, spune Armand Arton, consultant care ajută familii multimilionare și miliardare să se relocheze prin scheme de cetățenie prin investiții.

„Cei care părăsesc Emiratele Arabe Unite se pot vedea trăind destul de ușor la Roma sau Milano, ca centre internaționale, cosmopolite”, a subliniat el în comentarii făcute pentru The Guardian.

O facilitate fiscală atractivă oferită de Italia

Publicația britanică notează că nu este greu de înțeles de ce Milano, care găzduiește deja unii dintre cei mai bogați bancheri, avocați și investitori din Europa, a devenit o alegere atât de populară.

În cadrul regimului de taxă forfetară din Italia, rezidenții străini pot plăti 300.000 de euro pe an pentru toate veniturile obținute în străinătate – o sumă nesemnificativă pentru cei mai bogați oameni ai lumii.

„Am fost întotdeauna un oraș internațional, dar lucrurile se schimbă”, spune Diletta Giorgolo, care conduce biroul din Milano al Sotheby’s pentru imobiliare rezidențiale.

„Avem acest regim fiscal special din 2017, dar când Regatul Unit a eliminat statutul non-dom, am avut un val de noi cumpărători care au venit la Milano”, afirmă acesta.

Pentru mulți europeni, Italia este opțiunea strategică. Spre deosebire de regulile mai stricte din alte țări, noii rezidenți italieni care nu au plătit taxe în țară timp în cel puțin nouă din ultimii zece ani nu trebuie să plătească impozit pe veniturile lor externe, în schimbul taxei forfetare anuale de 300.000 €.

Ulterior, aceștia sunt impozitați pentru veniturile obținute în Italia și pentru câștigurile de capital din investiții în termen de cinci ani de la optarea pentru regimul forfetar.

„Regimul este simplu și oamenii îl adoră”, subliniază Marc Acheson de la firma de consultanță Utmost Wealth Solutions. „Italia este o țară minunată, Milano are un sector extins de servicii financiare – multe dintre lucrurile care fac Londra atractivă se regăsesc și la Milano”, mai spune el.

Val de interes pentru Milano din zona Golfului

Armand Arton afirmă la rândul său că un nou val de interes vine acum din Golf. „Italia procesează rapid cererile. Astfel, atrage în principal persoane care părăsesc regiunea și doresc să se relocheze în Europa, beneficiind de taxa forfetară și de calitatea vieții”, potrivit acestuia.

Alte facilități fiscale includ „Il rientro dei cervelli” („Revenirea creierelor”), care permite noilor sau foștilor rezidenți ai Italiei care îndeplinesc anumite criterii să plătească impozit doar pe 50% din veniturile lor timp de cinci ani. Unele reduceri mai mari sunt disponibile pentru anumite categorii de rezidenți.

Afluxul unei noi comunități bogate împinge deja în sus prețurile în Milano. Prețurile proprietăților au crescut cu 38% în ultimii cinci ani, potrivit cercetărilor agenției imobiliare Knight Frank.

Milano a depășit recent Veneția și a devenit cel mai scump oraș din Italia, cu un preț mediu de 5.171€ pe metru pătrat în noiembrie 2025, potrivit portalului imobiliar italian Idealista. Creșterile sunt și mai accentuate în unele dintre cele mai căutate zone, precum Sant’Ambrogio, Brera, San Marco sau Cinque Vie, în apropierea Domului.

Giorgolo estimează că există acum cu 30% până la 40% mai mulți cumpărători internaționali pe piață față de acum doar doi ani.

„Înainte, cumpărătorii internaționali căutau o a doua locuință la Milano sau poate pe lacul Como, dar acum caută rezidență în Italia. Vor să fie aproape de școli internaționale bune și de aeroporturi majore”, consideră acesta.

Orașul italian își contestă cu New York-ul și Londra cea mai scumpă stradă comercială din lume

Iar viața se schimbă la rândul ei rapid în Milano. La fel ca în Dubai, galeriile de artă, cluburile private și hotelurile se înmulțesc: guvernul italian a redus TVA-ul pentru vânzarea și importul de opere de artă de la 22% la 5%, una dintre cele mai scăzute cote din Europa, determinând galerii precum Thaddaeus Ropac să se extindă în oraș.

În 2024, exclusivista Via Monte Napoleone a depășit Upper Fifth Avenue din New York, devenind cea mai scumpă stradă comercială din lume. A cedat primul loc Bond Street din Londra în aprilie anul trecut, însă transformarea sa într-o zonă pietonală în luna mai o pregătește să recâștige prima poziție în acest an.

Brandurile urmează noul val de capital, inclusiv prin deschiderea unor noi locații pentru cluburi private precum Casa Cipriani și Soho House.

Își va „reveni” Dubaiul?

Giorgolo susține că aceleași schimbări ce au loc la Milano se întâmplă și la Roma. Hoteluri Rosewood și Four Seasons urmează să fie deschise în 2026, respectiv în 2027.

„Comunitatea de expați a adus multe schimbări atât la Milano, cât și la Roma”, mai spune ea.

„Milano a fost mereu un oraș internațional în timpul marilor evenimente precum săptămâna modei, dar acum este vorba despre expați care trăiesc efectiv aici și remodelează orașul pe tot parcursul anului”, subliniază aceasta.

Rămâne însă de văzut dacă orașul va reuși să detroneze Dubaiul ca destinație favorită a bogaților.

„Sunt convins că Dubaiul își va reveni după actualele îndoieli legate de securitate”, spune Arton.

„Poate că nu va mai corespunde tuturor criteriilor pentru toată lumea, dar vor exista în continuare anumite grupuri care îl vor considera foarte atractiv, deoarece pur și simplu nu există multe alte locuri în lume care să ofere același amestec de oportunități și calitate a vieții”, conchide acesta.