Fosta judecătoare Andrea Chiș, al cărei nume a ajuns în prim-planul opiniei publice după apariția în documentarul Recorder, acuză lipsa de transparență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pornind de la cazul celor doi magistrați sancționați, ea ridică două probleme.
Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM i-a sancționat pe judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, care l-au condamnat pe fostul ministru Daniel Chițoiu la 4 ani închisoare cu executare, pedeapsă majorată față de cea de la instanța de fond, de 3 ani cu suspendare. Unul din motivele invocate de CSM este că judecătorii au majorat pedeapsa pentru Chițoiu luând în calcul comportamentul avocaților acestuia în timpul procesului.
„De ce atâta secretomanie?”
Andrea Chiș, fostă judecătoare și membră CSM, atrage atenția că nu este publică nici hotărârea judecătorească de condamnare a lui Chițoiu, pronunțată de cei doi magistrați, nici decizia de sancționare a lor.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, ea acuză că „valoarea de transparență, chiar afișată pe site-ul CSM, este sistematic încălcată în sistemul judiciar, începând de la nepublicarea considerentelor hotărârilor judecătorești”:
„Nu avem acces public la motivarea hotărârii judecătorești pronunțate în apel de cei doi judecători sancționați, hotărâre ale cărei considerente au stat la baza reținerii abaterii disciplinare de către Secția disciplinară.
Chiar se reține de către Inspecția Judiciară, în alt dosar disciplinar, că un alt judecător ar fi dat presei motivarea unor hotărâri, în vederea unei investigații jurnalistice. O astfel de situație este posibilă pentru că sistemul judiciar nu comunică hotărâri la solicitări ale jurnaliștilor, apreciind că nu sunt de interes public (?!).
De ce atâta lipsă de transparență? De ce atâta secretomanie? Poate ne răspunde garantul independenței justiției (CSM), care știe și subliniază în proiectul TAEJ (Transparență, Accesibilitate și Educație Juridică pentru îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar) că încrederea se câștigă prin transparență.
Transparența sistemului judiciar începe cu publicarea hotărârilor judecătorești, ele fiind un mijloc important de comunicare a sistemului cu societatea”.
Fosta judecătoare spune că tot lipsă de transparență este și nepublicarea hotărârii de sancționare adoptată de Secția disciplinară, deși aceasta trebuie să fie motivată deja la data pronunțării, pentru că așa prevede legea privind CSM. Nu sunt publice nici informațiile despre structura votului – câți judecători ai Secției disciplinare a CSM au fost pentru sancționarea celor doi magistrați și câți au fost împotrivă.
Ea semnalează că inclusiv comunicatul CSM despre sancționarea celor doi judecători de la Pitești este greu de găsit pe site-ul instituției.
„Tot lipsă de transparență este și faptul că nu știm soluțiile de clasare ale Inspecției Judiciare în alte sesizări, inclusiv din oficiu, privind aceeași abatere disciplinară, ca să vedem dacă sunt respectate aceleași criterii în toate ori contează pe cine vizează hotărârea judecătorească (de condamnare, în situația dată), așa cum opinia publică și chiar judecătorii sancționați au perceput”, mai spune fosta magistrată.
„Să dezbatem public care este rolul avocatului”
Pornind de la același caz, în care celor doi judecători CSM le-a imputat că au majorat pedeapsa lui Chițoiu luând în calcul comportamentul avocaților acestuia, Andrea Chiș consideră că ar trebui dezbătut public care este rolul avocaților:
„Nu în ultimul rând, vorbind despre valori și principii, ajungem la dreptul la apărare, care este un drept fundamental al justițiabilului, garantat de Constituție în art. 24. Văzând, însă, modul în care acesta este exercitat, mai ales în procesele penale, și în urma reacțiilor repetate ale UNBR, este timpul să dezbatem public care este rolul avocatului, care sunt atribuțiile lui în proces și ce înseamnă „libertatea avocatului de a construi și susține apărarea” și care sunt limitele acestei libertăți”.
De ce au fost sancționați cei doi judecători. Explicațiile CSM
Ioan Fundătureanu a fost retrogradat de la nivelul de curte de apel la cel de tribunal, iar colegului său, Costin Andrei Stancu, i-a fost redus salariul brut cu 10% timp de un an.
Potrivit comunicatului CSM, citat de Agerpres, cei doi judecători au greșit atunci când au ținut cont și de comportamentul avocaților fostului ministru pentru a justifica o pedeapsă mai mare. Avocații ceruseră schimbarea judecătorului, sesizaseră Inspecția Judiciară și solicitaseră noi probe în timpul procesului.
CSM susține că un inculpat nu poate fi pedepsit mai aspru pentru ceea ce fac avocații săi. Instituția a considerat că cei doi judecători au încălcat legea în mod conștient, nu că au făcut doar o greșeală de interpretare.
„Problema de drept analizată a fost ridicată în contextul în care cei doi judecători, soluționând un apel penal, au agravat tratamentul sancționator aplicat inculpatului. La argumentele invocate pentru adoptarea soluției s-a reținut, în mod expres, comportamentul avocaților inculpatului în fața primei instanțe, concretizat în formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea administrării unor probe”, scrie în comunicatul CSM.
CSM a precizat că nu a verificat dacă pedeapsa de patru ani de închisoare era corectă, ci doar argumentul legat de comportamentul avocaților, folosit de judecători pentru a justifica majorarea pedepsei:
„În aceste condiții, secția a reținut că nu se află în prezența unei simple erori de interpretare a legii, ci a unei încălcări conștiente, flagrante și nescuzabile a unor principii fundamentale ale dreptului penal. Caracterul elementar și necontroversat al principiilor încălcate, utilizarea explicită a conduitei avocaților pentru agravarea pedepsei, absența oricărei justificări privind imputabilitatea personală a acestei conduite inculpatului, precum și poziția celor doi judecători în procedura disciplinară, care au continuat să susțină posibilitatea folosirii comportamentului personal al avocatului pentru agravarea situației juridice a părții pe care o reprezintă, au fundamentat concluzia existenței relei-credințe.
Încălcarea constatată a fost apreciată ca fiind vădită, de o gravitate macroscopică, incompatibilă cu exigențele elementare ale exercitării funcției judiciare și imposibil de justificat prin existența unei interpretări juridice alternative”.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.