INTERVIU VIDEO Câți bani ar trebui să avem într-un fond de urgență și când este bine să reducem investițiile? Cinci reguli financiare pentru 2027
Ce facem dacă ne pierdem locul de muncă? Câți bani ar trebui să avem puși deoparte pentru a putea trăi câteva luni fără venituri? Și cum ne pregătim financiar pentru 2027, când costul vieții crește, ratele și facturile sunt tot mai greu de acoperit, iar economisirea devine tot mai dificilă? Dan Dascăl, membru în boardul Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF) și CEO BT Asset Management, explică, într-un interviu, de câți bani avem nevoie într-un fond de urgență, cum putem economisi chiar și atunci când bugetul este limitat și care sunt greșelile financiare ce ne pot pune în pericol economiile.
Siguranța financiară nu înseamnă doar să avem bani puși deoparte, ci și să știm cum să îi gestionăm atunci când apar probleme. Pierderea locului de muncă, reducerea veniturilor sau o cheltuială neprevăzută ne pot schimba radical prioritățile financiare. Iar deciziile luate în astfel de momente pot face diferența între depășirea unei dificultăți temporare și acumularea unor datorii greu de gestionat.
Cât ar trebui să economisim, când este mai bine să reducem sau să suspendăm investițiile și cum ne protejăm banii fără să renunțăm la obiectivele pe termen lung? Dan Dascăl vorbește despre cum ne putem organiza finanțele pentru 2027, de ce fondul de urgență este esențial și care sunt greșelile ce ne pot afecta stabilitatea financiară.
Una dintre recomandările specialistului este să nu așteptăm să avem venituri mai mari pentru a începe să economisim. Chiar și 200 sau 500 de lei puși deoparte lunar pot reprezenta un prim pas. În schimb, dacă ne pierdem locul de muncă, prioritățile trebuie regândite: investițiile pot fi suspendate temporar, iar fondul de urgență devine principala sursă de protecție. „Nu trebuie să economisim perfect, trebuie să economisim constant”, spune Dan Dascăl.
Potrivit specialistului, există trei elemente esențiale: controlul cheltuielilor, o rezervă de bani ușor accesibilă și investițiile pe termen lung.
„Siguranța financiară nu înseamnă să putem anticipa tot ce se va întâmpla în 2027. Înseamnă să fim pregătiți și atunci când lucrurile nu merg conform planului.”
Câți bani ar trebui să avem într-un fond de urgență?
Un fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli rămâne una dintre principalele recomandări pentru protejarea bugetului personal. Totuși, suma necesară diferă în funcție de veniturile familiei, de cheltuielile lunare și de stabilitatea locului de muncă.
Dan Dascăl explică faptul că un astfel de fond trebuie calculat pornind de la cheltuielile esențiale, nu de la salariul încasat. De exemplu, dacă o familie are nevoie de 7.000 de lei lunar pentru cheltuielile de bază, o rezervă pentru trei luni ar însemna 21.000 de lei, iar pentru șase luni, 42.000 de lei. „Eu văd trei luni o primă țintă și șase luni un nivel confortabil. Dacă veniturile sunt variabile sau familia depinde de un singur venit, în acest caz, desigur, e nevoie de o rezervă mai mare. Este foarte important să calculăm fondul de urgență pornind de la situația noastră reală, nu de la o formulă generală pe care o putem găsi pe internet sau undeva”, explică specialistul.
Fondul de urgență trebuie adaptat situației fiecărei familii. O persoană care locuiește singură, are o rată la bancă și un venit variabil poate avea nevoie de o protecție financiară diferită față de o familie cu două salarii stabile. Scopul nu este să eliminăm orice risc, ci să evităm situațiile în care o cheltuială neprevăzută ne obligă să contractăm rapid un împrumut sau să vindem investiții într-un moment nefavorabil.
Cum economisim dacă la sfârșitul lunii nu ne mai rămân bani? Regula „Plătește-te pe tine primul”
Pentru o persoană care are un salariu mediu, o rată la bancă și cheltuieli familiale, economisirea poate părea imposibilă. De cele mai multe ori, banii sunt deja împărțiți înainte de sfârșitul lunii, iar economiile ajung pe ultimul loc. Dan Dascăl recomandă însă schimbarea acestei abordări. În loc să economisim doar ceea ce rămâne după plata tuturor cheltuielilor, putem transfera automat o sumă într-un cont separat imediat după încasarea salariului.
Este principiul cunoscut drept „Plătește-te pe tine primul”. „Dacă așteptăm să vedem ce rămâne la finalul lunii ca să investim, vom vedea că, de regulă, nu mai rămâne nimic”, explică specialistul. Nu este necesar să începem cu 20% din venit. Pentru unele persoane, un procent de 3% sau 5% poate fi mai realist. Pentru altele, o sumă fixă de 200 sau 500 de lei lunar poate reprezenta începutul unui obicei financiar.
Mai importantă decât valoarea economisită este consecvența. „La început, mai important decât suma în sine este să formăm obiceiul. În același timp, nu cred că soluția este să renunțăm la tot ce ne creează plăcere, tot ce ne bucură în viață. Este mai util să analizăm întâi cheltuielile mari și recurente, creditele costisitoare, abonamentele pe care nu le folosim, facturile la energie, telecomunicații sau cumpărăturile impulsive”, subliniază Dan Dascăl.
„Nu trebuie să economisim perfect, trebuie să economisim constant.”
Unde păstrăm fondul de urgență? De ce nu ar trebui să investim toți banii în acțiuni
După ce reușim să economisim, apare o altă dilemă: unde păstrăm banii astfel încât să fie disponibili atunci când avem nevoie de ei, dar să nu își piardă prea mult din valoare din cauza inflației? Dan Dascăl spune că trebuie să acceptăm un compromis între câștig și accesibilitate. Fondul de urgență nu are rolul de a produce cel mai mare randament, ci de a ne proteja atunci când apar probleme financiare. „Rolul principal al fondului de urgență nu este să producă un randament cât mai mare, ci să fie sigur și ușor accesibil”, explică acesta.
Specialistul recomandă împărțirea economiilor în mai multe categorii. O primă parte ar trebui să fie disponibilă imediat, pentru cheltuielile urgente. O altă parte poate fi păstrată în instrumente financiare cu risc redus și lichiditate ridicată, care pot genera și un anumit câștig. Banii care depășesc necesarul real de siguranță pot fi direcționați către investiții pe termen lung.
În schimb, investirea întregului fond de urgență în acțiuni poate deveni problematică. Există riscul să avem nevoie de bani exact atunci când piețele financiare înregistrează scăderi. Nici păstrarea tuturor economiilor în numerar sau într-un cont fără dobândă nu este neapărat cea mai bună soluție, deoarece inflația poate reduce puterea de cumpărare a banilor.
„În cazul fondului de urgență acceptăm un câștig posibil mai mic, dar avem siguranța că banii sunt disponibili exact atunci când avem nevoie.”
Fond de urgență sau investiții
Economisirea și investițiile sunt adesea privite ca două obiective separate. Pentru cineva care dispune de un buget limitat, întrebarea este dacă ar trebui să strângă mai întâi toți banii necesari pentru fondul de urgență sau să înceapă să investească. Dan Dascăl consideră că cele două obiective pot fi urmărite în paralel, dar recomandă constituirea unei rezerve minime înainte de a începe investițiile.
Primul pas ar fi economisirea unei sume echivalente cu o lună de cheltuieli esențiale. Ulterior, fondul de urgență poate fi completat treptat, în timp ce o parte din economii este direcționată către investiții. După atingerea nivelului dorit al rezervei, contribuțiile pentru investițiile pe termen lung pot fi majorate.
Această strategie permite formarea disciplinei financiare fără a lăsa bugetul complet descoperit în fața unor cheltuieli neprevăzute. „De fapt, fondul de urgență ne protejează portofoliul de investiții, pentru că reduce riscul să fim obligați să vindem într-un moment în care nu este favorabil pentru noi”, subliniază Dan Dascăl.
Pierderea locului de muncă: de ce fondul de urgență devine esențial
Pierderea locului de muncă poate transforma rapid un buget echilibrat într-unul dificil de gestionat. Ratele, facturile și cheltuielile de bază nu dispar odată cu salariul, iar economiile devin principala sursă de susținere financiară. Într-o asemenea situație, continuarea investițiilor în același ritm poate deveni o povară. „În cazul nedorit în care ne pierdem locul de muncă sau pierdem o sursă importantă de venit, prioritatea nu mai este randamentul, ci păstrarea lichidității”, menționează specialistul.
Primul pas recomandat de Dan Dascăl este refacerea bugetului și separarea cheltuielilor esențiale de cele care pot fi reduse sau amânate. Ulterior, investițiile recurente pot fi diminuate sau suspendate temporar, iar fondul de urgență poate fi folosit pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Portofoliul de investiții ar trebui să rămână ultima soluție, nu prima.
Acesta atrage atenția asupra a două greșeli care pot agrava problemele financiare: „O greșeală ar fi să continuăm să investim aceeași sumă, dar să ne împrumutăm scump pentru a acoperi cheltuielile curente. O altă greșeală opusă ar fi să intrăm în panică și să vindem întreg portofoliul de investiții. Fondul de urgență ne oferă timp să luăm decizii mai bune.”
Ce facem dacă salariul rămâne același, dar cheltuielile cresc?
Nu doar pierderea unui loc de muncă poate afecta stabilitatea financiară. O creștere constantă a cheltuielilor, în condițiile în care salariul rămâne neschimbat, poate reduce treptat capacitatea de economisire. Pentru persoanele care investesc lunar, Dan Dascăl recomandă adaptarea contribuțiilor la posibilitățile financiare.
De exemplu, dacă o persoană investea 1.000 de lei pe lună, dar bugetul îi mai permite doar 500 de lei, reducerea sumei poate fi preferabilă renunțării complete, atât timp cât situația financiară permite continuarea investițiilor. Importantă este păstrarea disciplinei, chiar dacă sumele variază de la o lună la alta.
În același timp, trebuie verificat dacă fondul de urgență mai acoperă necesarul real al familiei.
Dacă în urmă cu doi ani cheltuielile lunare erau de 5.000 de lei, iar acum au ajuns la 7.000 de lei, o rezervă calculată pe baza vechiului buget nu mai oferă același nivel de protecție. „Fondul de urgență nu trebuie construit odată pentru totdeauna, trebuie recalibrat periodic în funcție de veniturile noastre și de nevoile noastre”, explică specialistul.
Este 2027 un moment potrivit pentru primele investiții?
Pentru cineva care nu a investit niciodată, alegerea momentului potrivit poate fi una dintre cele mai mari dificultăți. Teama de pierderi sau de o eventuală criză economică îi poate determina pe mulți să amâne decizia. Dan Dascăl spune însă că nimeni nu poate anticipa cu certitudine momentul ideal pentru intrarea pe piață.
Înainte de a investi, un începător ar trebui să își răspundă la câteva întrebări: are o rezervă financiară minimă? Are datorii costisitoare? Când va avea nevoie de banii investiți? Ce nivel de risc își poate asuma fără să intre în panică? La fel de important este să înțeleagă produsul financiar în care urmează să investească. Investițiile graduale și recurente pot reduce presiunea de a identifica momentul perfect pentru intrarea pe piață, însă nu elimină riscurile. „Fluctuațiile fac parte din investiții”, subliniază Dan Dascăl.
Riscul devine deosebit de important atunci când investim în instrumente volatile bani de care am putea avea nevoie peste doar câteva luni.
Greșelile financiare care ne pot costa economiile
În încercarea de a-și proteja banii, oamenii pot ajunge la două extreme. Unii preferă să păstreze toate economiile în numerar, de teama pierderilor. Alții caută investiții care promit câștiguri rapide, în speranța că vor compensa efectele inflației.
Dan Dascăl avertizează că ambele comportamente pot afecta stabilitatea financiară. „Păstrăm toți banii în numerar, ani întregi, și credem că, dacă suma nu fluctuează, nu suntem expuși riscurilor. Dar observăm că inflația poate să reducă puterea de cumpărare a acelor bani. Cealaltă extremă este încercarea de a recupera rapid pierderea provocată de inflație, investind în produse pe care nu le înțelegem sau în oportunități promovate agresiv pe rețelele sociale”, menționează specialistul.
Acesta recomandă prudență în fața promisiunilor de tipul „randament mare garantat”, „trebuie să decizi acum” sau „nu ai cum să pierzi”.
„Regula mea este una foarte simplă. Nu investi într-un lucru pe care nu îl înțelegi, doar că vezi că alții par să câștige din el.”
Înainte de a lua o decizie, investitorii ar trebui să înțeleagă atât modul în care funcționează produsul financiar, cât și riscurile pe care și le asumă.
Cinci reguli pentru a ne organiza mai bine banii în 2027
La finalul interviului, Dan Dascăl a menționat principalele recomandări în cinci reguli financiare, care pot fi adaptate în funcție de veniturile și obiectivele fiecărei persoane.
1. Cheltuiește mai puțin decât câștigi. Este punctul de plecare al oricărui plan financiar. Fără un echilibru între venituri și cheltuieli, economisirea devine dificilă.
2. Construiește un fond de urgență. Rezerva trebuie calculată în funcție de cheltuielile esențiale ale familiei și ajustată atunci când acestea se modifică.
3. Economisește și investește automat. Chiar și sumele mici, transferate lunar, pot contribui la formarea disciplinei financiare.
4. Separă banii în funcție de momentul în care ai nevoie de ei. Economiile pentru viitorul apropiat trebuie să fie ușor accesibile, în timp ce banii destinați obiectivelor îndepărtate pot fi investiți pe termen lung.
5. Nu încerca să prezici viitorul sau să „bați piața”. Un plan financiar trebuie construit astfel încât să poată rezista mai multor scenarii, inclusiv celor nefavorabile.
„Trebuie să construiești un plan suficient de solid încât să reziste la mai multe scenarii”, concluzionează Dan Dascăl.
Articol susținut de AAF