Cine îi garantează lui Nicușor Dan că nu va avea de înfruntat o furie populară precum Trump: în niciun caz Ursula von der Leyen. Momentul de sfidare de la București
Un episod de luni de la Palatul Cotroceni arată că elitele politice din Europa au înțeles doar ce au vrut ele din valul de indignare publică, al alegerilor midterms din SUA. Protagoniști: Nicușor Dan, Ursula von der Leyen și echipele lor de angajați publici care continuă să-i țină în puf și îi consiliază într-un fel în care sfidează publicul.
„Cineva de la Comisia Europeană a sunat în România”. De asta sunt plătiți din banii cetățenilor europeni angajații Comisiei?
Ce a urmat a fost un episod de dispreț.
Donald Trump i-a înfuriat atât de mult pe ai săi în Statele Unite încât până și fermierii din Texas și republicanii din Alaska și-au întors votul. S-au săturat și alegători din state precum Kansas, care de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial aleseseră, de fiecare dată, doi senatori republicani. O asemenea serie de consecvență e unică. Acum l-au votat pe democratul Adam Hamilton.
În acest ritm, Trump îl pierde și pe Kevin Costner din „Yellowstone”
Motivele sunt economice și sociale, dar emoția care i-a scos pe oameni din minți a fost determinată de aroganța conducătorilor țării. Irațional și suficient, Trump e în stare să piardă și votul fermierul John Dutton, personajul conservator al lui Kevin Costner din Yellowstone. Este ceea ce-l pândește și pe Nicușor Dan.
Deja contestat de „populiști”, președintele României și-a alienat și votanții „progresiști”. Dar nu e vorba în primul rând de ideologie.
Performanța de la Palatul Cotroceni
Luni, la Palatul Cotroceni, președintele Dan și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au apărut în fața presei. De fapt, în fața publicului.
E un moment în care politicienii din toată lumea sunt sub impresia „schimbării de generație și de atitudine” votată masiv în SUA, Serbia, Brazilia și Israel. Protestele de pe străzile Franței, ale Germaniei și Spaniei spun și ele o poveste asemănătoare. Mulțimile fierb. Oamenii nu mai au încredere în „sisteme”, indiferent ce înțelegem fiecare din asta, deși „sistemul” e acela care ne ia gunoiul de pe străzi ca să nu revină ciuma.
Mișcarea societății globale i-a făcut pe „șefii lumii” mai flexibili. Dar nu pe președintele României și nici pe președinta executivului UE. La București, Nicușor Dan și Ursula von der Leyen au fost chiar mai rigizi decât înainte. E o performanță.
Într-un moment încărcat de semnificație, cei doi au ales să taie din start dialogul. Au vrut să răspundă la câte o singură întrebare. Dar nu a fost suficient. Comisia Europeană și-a aranjat treburile.
Oamenii Ursulei von der Leyen au ales cine îi pune întrebarea
Într-un mod paranormal, Ursula von der Leyen a citit răspunsul de pe o foaie, ca și cum echipa ei a anticipat fix întrebarea care urma să fie adresată în România. Redactorul-șef al Ziarului Financiar, jurnalistul Sorin Pâslaru, a remarcat momentul.
Explicația e simplă: de regulă, ordinea întrebărilor jurnaliștilor este trasă la sorți. În cazul acesta, n-a mai fost cazul. Jurnaliștii români au fost anunțați că „cineva de la Comisia Europeană a sunat în România” și a ales cine să îi pună întrebarea președintei Ursula von der Leyen.
Angajații Comisiei Europene sunt plătiți de contribuabii europeni nu ca să inventeze reguli nemaivăzute în presa mondială prin care să o protejeze pe Ursula von der Leyen. Dar asta fac unii dintre ei. Asta și-au permis să facă la București.
Cetățenii europeni nu resping UE. Ei resping acest fel de a li se prezenta UE.
Când absența unui tren devine un motiv de zâmbet de politician
A urmat o întrebare a ziaristului ZF despre o posibilă rută de tren de mare viteză de la Bruxelles la București. Întrebarea a fost întâmpinată de tăcerea zâmbăreață a Ursulei von der Leyen și de protestul moale al lui Nicușor Dan.
Președintele a sărit s-o apere pe șefa UE, ca și cum aceasta era în dificultate. El a spus că „am agreat un format”. Dar de unde venea dificultatea? Nu era niciun atac, era o întrebare.
Evident că e nevoie de un format de întâlnire, nu de o buluceală. Însă formatul „discuție pe sponci” și „scurte răspunsuri superioare” e unul care a eșuat în toată lumea. Cine face așa, trezește, în egală măsură, Texasul și Sectorul Agricol Ilfov.
Nu doar că cei doi n-au vrut să răspundă, dar senzația a fost că tot tu ești cel deplasat dacă vrei să adresezi, în mod civilizat, întrebările publicului către politicieni.
Iar când se înfurie Ziarul Financiar nu e ca și cum s-a apucat „presa de scandal”, cum spun politicienii, să caute nod în papură. Dacă și întrebările Ziarului Financiar despre infrastructură sunt ofensatoare, la ce teme ale cetățenilor sunt dispuși să răspundă mai marii UE și ai României?
Poporul a avut răbdare
Drumul pe care merge Nicușor Dan nu e ușor. Nici jobul Ursulei von der Leyen nu e unul de invidiat. În general, se vorbește mult despre avioanele liderilor și mai puțin despre insomniile lor.
Dar atitudinea lor este în contratimp cu semnalele date de oameni, în ultimele luni de turbulențe sociale și politice. Și nu poți spune poporului că nu a avut răbdare.
Când românii au fost chemați să voteze „Ion Iliescu sau Vadim Tudor”, milioane și-au călcat pe inimă și au votat „nu Vadim Tudor”. Când au fost puși între „Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă” au spus „nu Viorica Dăncilă”. Când alegerea a fost „Nicușor Dan și George Simion”, au preferat „nu George Simion”.
Dacă oamenii vor continua să perceapă disprețul, va veni un moment în care nu vor mai avea resurse să răspundă niciunui apel al rațiunii, tocmai pentru că sunt tratați irațional, în mii și mii de mici întâmplări, precum cea cu Nicușor Dan și Ursula von der Leyen.