Europenii își iau tot mai mult sănătatea în propriile mâini. De ce apelează la AI, dar continuă să aibă încredere în medici
Sistemele de sănătate din Europa se află sub o presiune constantă, care se reflectă în timpii mari de așteptare și acces dificil la servicii medicale pentru pacienți. În acest context, tot mai mulți europeni se adaptează și caută singuri soluții, pentru că-și doresc să trăiască mai mult și mai sănătos. Își monitorizează tensiunea arterială, folosesc aplicații pentru sănătate și apelează la inteligența artificială pentru a înțelege mai bine informațiile medicale. Potrivit STADA Health Report 2026, realizat în 20 de țări, 78% dintre europeni consideră că se descurcă să-și gestioneze propria sănătate, iar 55% folosesc deja AI în acest scop. Totuși, medicii își păstrează rolul esențial, majoritatea pacienților preferând în continuare consultațiile față în față.
Trei din patru europeni își doresc o viață cât mai lungă
Aproape toți europenii care au răspuns chestionarelor STADA (94% din cei aproape 20.000 de participanți) apelează la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate, iar 85% folosesc instrumente de monitorizare a sănătății, de la smartwatch-uri și alte dispozitive de urmărire a activității fizice până la aparate pentru măsurarea acasă a unor parametri de sănătate (tensiometre, glucometre etc.).
Europenii caută, așadar, soluții și resurse pentru a-și gestiona singuri propria sănătate, cu atât mai mult cu cât preocuparea lor pentru longevitate și independență la vârste înaintate ocupă un loc important. 75% dintre cei chestionați consideră important să trăiască cât mai mult posibil, iar 54% sunt preocupați de îmbătrânire, adică mai ales de afecțiunile care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă și de pierderea autonomiei.
Deși își doresc să ducă o viață cât mai lungă și independentă și declară că ar fi dispuși să facă schimbări în ceea ce privește stilul de viață și alimentația, unul dintre trei europeni (33%) nu participă la niciun control preventiv dintre cele disponibile. În plus, doar 46% dintre respondenți se declară mulțumiți de serviciile de prevenție oferite de sistemele de sănătate din țările lor.
Cea mai mare provocare din sănătate pentru europeni
De altfel, în ceea ce privește satisfacția față de serviciile medicale, raportul STADA a identificat o stagnare care persistă în ultimii ani după scăderea semnificativă înregistrată după pandemie. Doar 56% dintre respondenți se declară mulțumiți de sistemele de sănătate din țările lor, o ușoară scădere față de 58% în 2025.
Așadar, mai mult de 4 din 10 europeni sunt nemulțumiți de sistem, iar cea mai mare provocare pe care o evidențiază o reprezintă deficitul de profesioniști și, ca o consecință, timpii lungi de așteptare pentru servicii medicale și tratamente.
De asemenea, pacienții europeni resimt dificultăți în ceea ce privește accesul la servicii medicale accesibile din punct de vedere financiar.
Aproape 8 din 10 europeni își iau sănătatea în propriile mâini. Rolul inteligenței artificiale
Din Raportul de Sănătate STADA reiese clar că europenii nu sunt dispuși să mai aștepte exclusiv soluții din partea sistemelor de sănătate, ci se implică din ce în ce mai mult în gestionarea propriei sănătăți. 78% dintre respondenți consideră că dispun de cunoștințele și resursele necesare pentru a avea grijă de sănătatea lor, însă această încredere diferă în funcție de situația financiară și de starea de sănătate mintală.
Astfel, 82% dintre persoanele care se declară confortabile din punct de vedere financiar consideră că își pot gestiona sănătatea, față de 68% dintre cele care se confruntă cu dificultăți financiare. Diferența este și mai mare în funcție de sănătatea mintală: 85% dintre cei care își apreciază sănătatea mintală ca fiind bună se simt capabili să aibă grijă de ei, comparativ cu doar 52% dintre persoanele care se confruntă cu probleme în această privință.
Pe lângă automedicație și utilizarea tot mai răspândită a dispozitivelor pentru monitorizarea activității fizice și a parametrilor de sănătate, una dintre cele mai importante schimbări în atitudinea europenilor ține de AI.
Potrivit STADA Health Report 2026, 82% dintre europeni sunt deschiși ca inteligența artificială să joace un rol în îngrijirea sănătății lor, iar 55% folosesc deja această tehnologie în acest scop. Cel mai frecvent, europenii apelează la inteligența artificială pentru a înțelege mai bine diagnosticele medicale (29%), pentru recomandări privind alimentația și activitatea fizică (23%) sau pentru a se pregăti înaintea unei consultații medicale (17%).
În ceea ce privește diagnosticele generate de inteligența artificială, doar 4% dintre europeni au deja încredere în acestea la fel de mult ca într-un diagnostic pus de medic. Alți 45% ar accepta un diagnostic AI în anumite condiții, de exemplu dacă tehnologia ar fi certificată de autoritățile sanitare sau dacă rezultatul ar fi explicat clar.
Deschiderea este și mai mare atunci când inteligența artificială are un rol de sprijin pentru interacțiunea cu medicii. Jumătate dintre respondenți ar accepta folosirea AI pentru gestionarea programărilor medicale și a consultațiilor de monitorizare, iar 36% ar fi de acord ca această tehnologie să ajute la monitorizarea bolilor cronice.
Tehnologia nu va înlocui prea curând interacțiunea cu profesioniștii din sănătate
Rezultatele raportului STADA oferă o imagine optimistă asupra viitorului relației medic pacient în Europa. În ciuda gradului relativ scăzut de satisfacție față de sistemele de sănătate și deși au încredere crescută în inteligența artificială, interacțiunea față în față cu profesioniștii din sănătate rămâne esențială pentru europeni.
Aproape 8 din 10 preferă în continuare consultațiile fizice la medicul de familie, în timp ce 11% optează pentru consultații online, dar tot cu profesioniști reali. În plus, 57% indică farmaciștii printre persoanele în ale căror recomandări au încredere.
Rezultatele cercetării demonstrează astfel că europenii nu își doresc să aleagă între AI și medici, ci să beneficieze de avantajele ambelor. „Oamenii nu mai sunt pur și simplu pacienți care așteaptă la rând. Ei sunt participanți activi, care combină inițiativa personală, instrumentele digitale și sfaturile profesioniștilor din domeniul sănătății într-un mod complet nou. Toți actorii din sectorul sănătății vor trebui să se adapteze și să răspundă acestor schimbări“, subliniază Peter Goldschmidt, CEO STADA Group
Aproape 20.000 de participanți la STADA Health Report 2026
Raportul de Sănătate STADA a devenit, din 2019, o cercetare internațională anuală care urmărește modul în care oamenii se raportează la propria sănătate, ce obiceiuri au și ce așteptări au de la serviciile medicale. Un aspect foarte important în legătură cu acest raport ține de faptul că este reprezentativ, fiind realizat în 20 de țări pe un eșantion de aproape 20.000 de respondenți – între 500 și 2.000 din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Kazahstan, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit și Uzbekistan.
Raportul evidențiază diferențe importante între țări, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea financiară la îngrijiri. România se numără printre piețele analizate, iar implicațiile locale vor fi discutate într-o dezbatere prezentată în curând de HotNews.ro. La dezbatere vor participa specialiști din domeniul sănătății și Mihai Fugarevici – Country Manager STADA România.
Grupul STADA are sediul central în Bad Vilbel, Germania, și își bazează activitatea pe o strategie construită pe trei piloni: consumer healthcare, medicamente generice și specialty pharma.
La nivel global, STADA își comercializează produsele în peste 100 de țări.
STADA România reunește aproximativ 1.000 de angajați și un ecosistem complex de operațiuni, care include diviziile comerciale Consumer Healthcare & Generics și Specialty, laboratorul de control al medicamentului STADA Hemofarm din Timișoara, depozitul din Sânandrei, județul Timiș, fabrica de la Turda, precum și hub-urile regionale de Supply Chain, Procurement și Regulatory & Quality Services.
Articol susținut de STADA