Faisa Omar a aplicat pentru peste 500 de locuri de muncă în Marea Britanie, fără niciun rezultat – un efort anevoios pe care l-a comparat cu „a striga în pustiu”. Povestea Faisei nu este singulară în Europa, unde sute de mii de tineri, inclusiv din România, rămân în afara câmpului muncii.
Pentru Faisa a fost nevoie de un curs de formare de 10 săptămâni, adaptat sectorului energiei verzi, pentru ca, în cele din urmă, să reușească să obțină un loc de muncă în decurs de o lună.
Povestea ei, spusă de Reuters, este una pe care guvernul laburist de la Londra speră să o reproducă la o scară mult mai mare, în timp ce se pregătește să primească săptămâna viitoare un raport și o serie de propuneri care vizează reforma sistemului de asigurări sociale pentru tineri.
În Marea Britanie, inclusiv ajutorul standard de șomaj pentru persoanele fără contribuții suficiente este integrat în așa-zisul „Universal Credit” (UC). Planul Milburn propune scoaterea tinerilor sub 25 de ani din sistemul UC și trecerea lor pe o prestație dedicată („Youth Allowance”), plătită la nivelul ratei standard de UC, dar guvernată de reguli mult mai stricte, potrivit BBC.
De exemplu, planul propune ca tinerilor care vor primi acest ajutor, dar refuză să colaboreze cu consilierii de angajare sau refuză un loc de muncă, o ucenicie ori un curs de formare, să li se reducă sau suspende plățile.
Premierul Andy Burnham a declarat, joi, că tinerii vor beneficia de sprijin „atunci când au nevoie de el, în perioada adolescenței, în loc să fie lăsați să depindă de ajutoarele sociale după ce împlinesc 20 de ani”.
Obiectivul urmărit este finanțarea unor programe menite să îi ajute să revină pe piața muncii pe cei aproape un milion de tineri britanici care nu sunt încadrați în muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare profesională.
Unele dintre propuneri, precum reducerea indemnizațiilor de boală și prestațiilor de invaliditate acordate tinerilor, nu sunt lipsite de controverse.
În sistemul actual, tinerii care invocă anxietate, depresie ușoară/moderată, ADHD sau forme ușoare de autism sunt adesea scutiți de obligația de a-și căuta un loc de muncă. The Times notează că planul ar elimina această scutire automată: acești tineri vor fi încadrați ca apți de muncă („expected and enabled to work”) și vor trebui să îndeplinească aceleași condiții de căutare a unui job ca orice alt șomer, primind în schimb acces prioritar la servicii de sănătate mintală.
România are cei mai mulți tineri NEET din Europa
În al doilea trimestru al acestui an, în Marea Britanie existau 981.000 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care nu erau încadrați în muncă, nu urmau o formă de învățământ și nu participau la programe de formare profesională.
Această categorie, care a ajuns să fie cunoscută sub acronimul NEET (de la „Not in Education, Employment or Training”), reprezintă în Marea Britanie 13% din totalul tinerilor din această categorie de vârstă, o pondere care, anul trecut, era a doua cea mai ridicată din Europa.
Cea mai ridicată este în România: 19,2%, potrivit ultimului raport publicat la sfârșitul lunii mai de Eurostat. Bulgaria și Grecia au și ele procente mai mari de tineri NEET decât Marea Britanie, de 13,8%, respectiv 13,6%, însă trebuie precizat că Eurostat folosește o metodologie ușor diferită, incluzând în această categorie tinerii cu vârsta între 16 și 29 de ani.
„Este o consecință a structurii economice pe care o are România. E vorba de un fenomen structural; economia are o anumită structură care nu permite absorbția de forță de muncă la un nivel foarte mare. Chiar dacă economia s-a diversificat și am început să avem ramuri de nivel foarte ridicat al tehnologiei, ramâne o problemă capacitatea redusă de absorbție a forței de muncă. Asta pentru că acele ramuri de activitate care absorb forța de muncă nu sunt foarte bine reprezentate”, a declarat economistul Cătălin Ghinăraru, expert în piața muncii, într-un interviu acordat HotNews în luna februarie.
El a explicat, totodată, că economia românească absoarbe greu forță de muncă, are un sistem educațional slab și o piață a muncii tot mai afectată de automatizare, migrație și de economia „neobservată”.
Marea Britanie e îngrijorată că tinerii NEET vor deveni o generație pierdută
Agenția Reuters subliniază că rata șomajului în rândul tinerilor britanici, de 15,6%, este, de asemenea, neobișnuit de ridicată în comparație cu rata de 3,4% înregistrată în rândul lucrătorilor mai în vârstă.
Pentru a pune lucrurile în context, în România rata șomajului în rândul tinerilor de 16-24 de ani a fost în primul trimestru al anului de 28,8%, conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), a cărei metodologie este folosită de toate țările europene pentru comparabilitate. În ultima lună a primului trimestru din 2026 rata generală a șomajului în România era de 6,3%.
În alte țări europene, rata șomajului în rândul tinerilor este, de regulă, doar puțin peste dublul celei înregistrate în rândul categoriilor de vârstă mai înaintate.
Fostul ministru Alan Milburn, un aliat politic al prim-ministrului Andy Burnham, a avertizat în luna mai, în prima parte a raportului său privind șomajul în rândul tinerilor, asupra riscului apariției unei „generații pierdute”.
Analiștii se așteaptă să apară dezacorduri în privința planurilor lui Milburn referitoare la modalitățile de finanțare a unui număr mai mare de programe de reintegrare profesională, în contextul unor finanțe publice aflate sub presiune în Marea Britanie, la fel ca în România. Milburn a abordat subiectul într-un interviu acordat joi pentru The Times.
„Nu spun că vreuna dintre aceste măsuri va fi ușor de pus în practică sau că nu va presupune niciun sacrificiu”, a declarat Milburn. „Sincer vorbind, este posibil ca unele persoane să primească un sprijin financiar mai redus”, a subliniat el.
Alan Milburn, FOTO: Anthony Devlin / News Licensing / Profimedia
Guvernul de la Londra va primi pe masă propuneri nepopulare
Milburn a declarat la începutul acestui an că dorește să modifice raportul de 25 la 1 dintre cheltuielile pentru prestații sociale și cele pentru sprijinirea ocupării forței de muncă, astfel încât să fie alocate mai multe fonduri celei din urmă categorii. El a spus, de asemenea, că dorește să valorifice lecțiile oferite de Olanda și de alte țări în care mai mulți tineri sunt încadrați în muncă.
Săptămâna viitoare, el va propune interzicerea accesului persoanelor sub 25 de ani la suplimentele acordate pentru probleme de sănătate, care se adaugă indemnizațiilor standard de șomaj, precum și trecerea acestora la o versiune mai restrictivă a principalului ajutor destinat persoanelor cu dizabilități.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca raportul său să ducă la o reducere rapidă a celor 8 miliarde de lire sterline cheltuite anual pentru prestațiile sociale destinate tinerilor.
De asemenea, reducerile sunt susceptibile să fie nepopulare în rândul multor parlamentari ai Partidului Laburist, care au zădărnicit tentativele fostului prim-ministru Keir Starmer de a reduce cheltuielile pentru protecția socială. Acest lucru le-ar oferi partidelor de opoziție muniție pentru a acuza partidul aflat la guvernare că îi favorizează pe beneficiarii ajutoarelor sociale în detrimentul persoanelor care muncesc.
O problemă agravată de ascensiunea AI
Michael Houlihan, directorul pentru Regatul Unit al organizației caritabile Generation, care activează în domeniul ocupării forței de muncă, a declarat că programele care și-au demonstrat eficiența în integrarea oamenilor pe piața muncii ar trebui extinse.
Aproximativ 70% dintre persoanele care au urmat cursurile Generation și-au găsit un loc de muncă în decurs de 12 luni, de două ori mai multe decât media înregistrată în cazul programelor similare, a spus el pentru Reuters. Elementul esențial este ca aceste cursuri să fie adaptate nevoilor exacte ale angajatorilor din sectoarele în care există locuri de muncă disponibile.
Pentru Faisa Omar, o tânără britanică în vârstă de 27 de ani, participarea în 2023 la un curs organizat de Generation și axat pe anumite posturi specifice din sectorul energiei verzi a ajutat-o să obțină un loc de muncă în decurs de o lună.
„Înainte de Generation, aveam motivația, dar nu aveam o hartă. Așa că nu știam cum să intru în domeniul sustenabilității. Schimbările climatice reprezentau una dintre pasiunile mele, dar nu știam cum să… găsesc o cale accesibilă de a pătrunde în sectorul energiei verzi”, a explicat ea.
James Tuttiett, un director din cadrul companiei de consultanță IT FDM Group, afirmă că o parte a problemei actuale este că inteligența artificială a redus cererea clienților pentru personal debutant. Acesta a declarat că FDM trebuie acum să îi instruiască mai mult timp pe noii recruți înainte de a-i plasa la companiile-client.
„Ne confruntăm cu o înghețare tacită a angajărilor, în condițiile în care inteligența artificială poate îndeplini din ce în ce mai multe dintre sarcinile existente în sectorul muncii de birou”, a spus el, adăugând că salariul minim mai ridicat și contribuțiile mai mari ale angajatorilor la asigurările sociale au limitat, de asemenea, angajările.
Modelul Olandei
Motivele pentru care persoanele încadrate în categoria NEET nu sunt angajate și nu urmează cursuri de formare profesională sunt diverse, însă multe dintre ele nu au calificări educaționale sau declară că suferă de afecțiuni care le îngreunează găsirea unui loc de muncă.
Nye Cominetti, economist la Resolution Foundation, un think tank cu orientare de stânga, a declarat că prestațiile sociale din Marea Britanie nu sunt neobișnuit de generoase în comparație cu cele din țările europene care înregistrează rate mai scăzute ale persoanelor din categoria NEET. Cu toate acestea, tinerii din Marea Britanie care primesc ajutoare financiare pe motive de sănătate sunt supuși unor cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește implicarea într-un proces de revenire pe piața muncii.
Sonja Bekker, profesoară de dreptul muncii la Universitatea Utrecht din Olanda, a explicat că în orașul său persoane sunt trimise să bată la ușile tinerilor care nu urmează o formă de învățământ și nu lucrează, pentru a le oferi soluții precum servicii de îngrijire a copiilor sau sprijin pentru sănătatea mintală.
Școlile profesionale fac ca mulți elevi olandezi să participe, la vârsta de 17 ani, la stagii de practică de mai multe luni în cadrul unor companii, iar două treimi dintre tinerii cu vârste între 16 și 17 ani au locuri de muncă cu jumătate de normă – în comparație cu mai puțin de o cincime în Marea Britanie.
Totuși, chiar și în Olanda, rata persoanelor din categoria NEET a început să crească. La fel ca în Marea Britanie, inteligența artificială și taxele pe muncă sunt invocate uneori drept cauze.
„Nu știm dacă este vorba despre o tendință pe termen lung sau dacă este doar o fluctuație temporară în cadrul ciclului economic”, admite Bekker.
