Cinci țări UE vor anunța luni cum vor deporta solicitanții de azil respinși în Africa
Cinci țări europene urmează să anunțe luni planuri privind trimiterea solicitanților de azil respinși către un centru de returnare din Rwanda, au dezvăluit pentru Reuters două surse care cunosc aceste planuri.
Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos au anunțat în septembrie că lucrează la încheierea unui acord cu o țară din afara UE pentru găzduirea așa-numitelor „centre de returnare”, ca parte a unui efort european mai amplu de a crește numărul deportărilor și de a reduce migrația ilegală.
Guvernele UE, presate de sentimentele anti-migrație
Acordul, care urmează să fie anunțat la Viena, vine în urma aprobării noului Regulament al UE privind returnările, care vizează accelerarea deportărilor și permite statelor membre să înființeze centre de returnare în afara blocului.
Pe fondul apropierii alegerilor în mai multe țări din UE și al răspândirii sentimentului anti-imigrație, guvernele se află sub presiune să demonstreze că pot controla migrația.
Centrele de deportare reprezintă o dovadă foarte vizibilă a acestei hotărâri, spun experții.
Acest program diferă de planul britanic de deportare către Rwanda la care a renunțat până la urmă prin faptul că s-ar aplica doar migranților care au epuizat toate căile legale de a rămâne în Uniunea Europeană, și nu celor ale căror cereri sunt încă în curs de procesare.
Marea Britanie a renunțat la propriul plan de a trimite solicitanții de azil în Rwanda după ce acesta a fost declarat ilegal de Curtea Supremă a țării în 2023. Kigali a solicitat o plată de 50 de milioane de lire sterline upă ce programul britanic a fost anulat.
Doi europarlamentari au făcut o vizită în Rwanda, ocazie cu care le-au fost prezentate facilitățile destinate programului abandonat de Marea Britanie, printre care și un hohel, care ar putea găzdui migranții transferați din țările UE.
„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”
Liderii celor cinci țări au afirmat în repetate rânduri că planurile lor ar respecta legislația UE și cea internațională, dar apărătorii drepturilor omului au pus sub semnul întrebării posibilitatea ca drepturile migranților să fie încălcate în cazul în care aceștia sunt transferați într-o țară cu care nu au nicio legătură.
„Ce căi de atac au oamenii dacă le sunt încălcate drepturile și cine este responsabil?”, a declarat Céline Mias, directoarea pentru UE a Consiliului Danez pentru Refugiați. „Dacă responsabilitatea revine statului membru al UE, cum ar funcționa acest lucru în practică?”, a adăugat ea.
Consiliul Europei, un organism paneuropean pentru drepturile omului, a declarat în iulie că centrele de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”.
Oficialii europeni care susțin aceste centre afirmă că scopul principal al politicii este descurajarea, mai degrabă decât expulzările la scară largă.
Reduc migrația astfel de programe?
Aceștia susțin că perspectiva de a plăti traficanților mii de euro pentru o călătorie periculoasă către Europa, doar pentru a fi trimiși într-o țară terță, ar putea descuraja unii migranți să întreprindă călătoria.
Criticii, însă, afirmă că există puține dovezi că măsurile de aplicare mai stricte și programele de deportare reduc migrația pe termen lung.
„Măsurile de aplicare a legii schimbă modul în care oamenii călătoresc, nu faptul că călătoresc. Unii se opresc sau își schimbă ruta, iar traficanții se adaptează și își majorează prețurile”, a declarat Roberto Forin de la Mixed Migration Centre, un institut de cercetare care colectează date de-a lungul rutelor de migrație.
Americanii trimit deja migranți în Rwanda
Rwanda s-a poziționat ca o destinație pentru migranții pe care țările occidentale doresc să-i expulzeze, în ciuda îngrijorărilor de lungă durată privind situația drepturilor omului din această țară.
Președintele Paul Kagame a fost lăudat de liderii occidentali și regionali pentru contribuția sa la încheierea genocidului din Rwanda din 1994 și la transformarea țării într-o destinație pentru investiții și ajutor.
Criticii, însă, acuză guvernul său de reprimarea disidenței și de sprijinirea grupării rebele M23 din Republica Democratică Congo vecină, despre care organizațiile pentru drepturile omului afirmă că a comis crime, violuri și alte abuzuri.
Apărătorii drepturilor omului subliniază, de asemenea, restricțiile impuse libertăților politice și libertății de exprimare.
Freedom House clasifică țara ca fiind „neliberă” și menționează ceea ce descrie drept reprimarea disidenței politice prin supraveghere, intimidare, detenție arbitrară și tortură.
Anul trecut, Statele Unite au început să transfere migranți în Rwanda în cadrul unui acord care le permite să deporteze până la 250 de persoane.