De ce a picat din nou site-ul INFP după cutremur? Directorul tehnic al instituției susține că e nevoie de milioane de euro investiți în infrastructură. Un expert îl contrazice
„E ca și cum ai aceeași ușă și vor să intre în casă 20.000 de oameni”. Așa explică directorul tehnic al Institutului pentru Fizica Pământului, Alexandru Mărmureanu, faptul că românii nu au putut accesa site-ul INFP după cutremurul de marți noapte. Paul Șerban, expert în securitate cibernetică, contestă însă argumentul.
Site-ul INFP a fost picat timp de aproximativ o jumătate de oră de la producerea seismului de 5,7, de la ora 02.58. Situația se repetă de fiecare dată când are loc un seism puternic.
„E ca și cum ai aceeași ușă și vor să intre în casă 20.000 de oameni”
Contactat de HotNews, directorul tehnic al INFP, Alexandru Mărmureanu, a invocat „o limitare tehnică, peste care nu prea putem trece ușor”. Adică site-ul nu poate face față „la zeci de mii de accesări într-un timp scurt”.
„De exemplu, acum vreo cinci ani, au fost 60.000 de oameni în cinci minute care au intrat pe site. La ora 01:30 noaptea. Adică gândiți-vă ce înseamnă acest lucru.
E ca și cum, nu știu, ai aceeași ușă și vor să intre în casă 20.000 de oameni în decurs de un minut. N-ai cum să intri. Aici e o problemă și de lățime de bandă (n.red.: cantitatea maximă de date pe care serverul unui site o poate trimite și primi într-un anumit interval de timp) și de informații, de cereri.
Sunt foarte multe cereri și chestia asta face ca utilizatorii care intră să fie pe o coadă de așteptare”, susține Mărmureanu.
El spune că institutul nu are încă date legate de numărul de oameni care au accesat site-ul INFP marți noapte.
Pentru că site-ul INFP a mai picat și când au avut loc alte cutremure, Alexandru Mărmureanu spune că au dezvoltat o versiune mai ușoară a site-ului, doar cu text, pentru a rula mai rapid:
„Se trece într-o variantă foarte ușoară a site-ului fără multe informații, oarecum doar cu text, iar chestia aceasta ne permite să servim mai mulți utilizatori. Deci imediat după sistemul de alertare, site-ul intră în această versiune light, să spunem, care nu conține așa multe informații”.
Nici această versiune nu a funcționat, însă, marți noapte. Reprezentantul INP invocă tot numărul mare de oameni.
„Întrebarea e dacă merită să investești cinci milioane de euro”
El susține că „se întâmplă peste tot în lume”, iar pentru a rezolva această problemă ar trebui investite câteva milioane de euro pentru optimizarea site-ului:
„Să știți că lucrul acesta se întâmplă peste tot în lume. Adică la un moment dat, fizic, nu ai cum să servești atâția oameni. Nu ai cum, pur și simplu. Mă rog, probabil că dacă am investi milioane de euro în infrastructură și în partea de site, da, dar problema e că cineva trebuie să dea acești bani.
Cu bani se poate rezolva într-unfel, dar întrebarea e dacă merită să investești cinci milioane de euro într-un site care este în limitare, să spunem, o dată la cinci ani. Nu știu dacă e eficient, din punct de vedere al costurilor”.
Întrebat de unde ar trebui să se informeze imediat după producerea unui cutremur, dacă site-ul INFP nu funcționează, Alexandru Mărmureanu spune că există un canal de Telegram al Institutului, unde „se transmit informații imediat ce se produce un cutremur”:
„Deci acolo există o alertă, pe care noi o dăm. Linkurile sunt pe site și acolo sunt tot timpul informații de acest gen”.
Canalul de Telegram al INFP are 12.916 abonați.
Expert în securitate cibernetică: „Sistemele lor par să fie un pic în afara erei moderne”
Un trafic de zeci de mii de vizitatori simultan nu justifică o cădere a unui site pentru 30 de minute, spune Paul Șerban, expert în securitate cibernetică, contactat de HotNews. El este plătit de companii private pentru a le testa sistemele de securitate cibernetică prin mijloace pe care le-ar folosi și un hacker.
„Din punctul meu de vedere, nu se justifică. E pur și simplu o infrastructură care nu este gândită să gestioneze un trafic… Nu aș spune mare. Zeci de mii de oameni într-un interval de, să zicem, chiar și cinci minute, nu este mult. Nu știu dacă ora contează în cazul ăsta pentru că, după cum vedeți, au intrat oameni panicați.
Analogia dânsului are sens, dar nu știu cât de aplicabilă este în era modernă. Sistemele lor par să fie un pic în afara a erei moderne. Sunt site-uri care gestionează trafic mult mai mare într-un timp mult mai scurt și nu au probleme de aplicare. Aici pur și simplu sună ca și cum e o infrastructură care merge îmbunătățită”, spune Șerban.
Întrebat dacă suma de cinci milioane de euro pe care a invocat-o directorul tehnic pentru funcționalitatea bună a site-ului INFP, Paul Șerban spune că îi este greu să creadă că poate costa atât de mult:
„Mi se pare exagerat de mult. Ok, acum nu știu exact ce ar implica modernizarea, să zicem, achiziționarea de echipamente noi, de echipe noi, de oameni și așa mai departe, dar nu știu, nu cred că ar costa cinci milioane de euro. Mi-e greu să cred”.
Șerban mai spune că nu există o limită de trafic de persoane pe un site, întrucât infrastructura variază de la site la site.
La unele site-uri sau aplicații pot apărea mai ușor problemele de scaling (n.red.: scalare – un site sau o aplicație nu reușește să-și mărească suficient de repede capacitatea atunci când crește brusc numărul de utilizatori), iar la altele nu.