Skip to content

INTERVIU Un publicist lansează o ipoteză: E posibil ca „din informațiile președintelui Nicușor Dan” anumite acțiuni ale lui Bolojan „să fi contravenit intereselor României”

Cele mai recente declarații și acțiuni ale președintelui Nicușor Dan sunt tratate nedrept, crede publicistul Sorin Cucerai, într-un interviu pentru publicul HotNews. El spune că dacă ne uităm la efectele concrete deslușim unele dintre intențiile președintelui: „Viața AUR a devenit semnificativ mai grea”. Dar unele lucruri pe care le face nu pot fi explicate de către Nicușor Dan, spune Sorin Cucerai.

  • O altă perspectivă a conflictului Dan – Bolojan: „Bolojan, ca să ajungă premier, a părut că acceptă, după care prima măsură pe care a luat-o a fost creșterea TVA-ului”, susține Sorin Cucerai.
  • Cucerai explică de ce crede că faptul că AUR nu mai face singur opoziție este un lucru bun.
  • În ceea ce privește partidul condus de Simion, publicistul este de părere că președintele a trimis un semnal instituțiilor statului că „acest partid este o amenințare la siguranța națională”.

– Domnule Sorin Cucerai, ce strategie credeți că a avut Nicușor Dan în criza politică?
– Sorin Cucerai: După cum se vede, una de război de uzură. Nu a intervenit într-un stil radical, „băsescian”, să spunem. Eu cred că președintele Băsescu ar fi rezolvat-o mult mai contondent și mult mai rapid.

Sorin Cucerai. Foto: Adi Iacob / HotNews

Dan și Bolojan

– Dar rolul președintelui nu e să poarte un război cu partidele sau cu premierul.
– Uneori e, alteori nu e. Nu știm asta neapărat. Cel puțin la prima vedere, conflictul a pornit de la faptul că premierul Bolojan a fost nominalizat cu destulă întârziere, cum a spus și președintele, deși se știa practic de la început că va fi el, pentru că nu voia să-și asume că nu va crește TVA-ul. 

Iar președintele, care promisese în campania electorală că TVA-ul nu va crește, a condiționat nominalizarea de respectarea acestei promisiuni. 

În ultimă instanță, Bolojan, ca să ajungă premier, a părut că acceptă, după care prima măsură pe care a luat-o a fost creșterea TVA-ului.

De aici apare inevitabil un conflict. Cel puțin unul de personalitate, nu neapărat unul politic. Dacă eu promit ceva și a doua zi fac altceva, o să fiți supărat pe mine. Lucrurile se schimbă puțin între noi.

O ipoteză: „din informațiile președintelui Nicușor Dan” anumite acțiuni ale lui Bolojan „să fi contravenit intereselor României”

– Credeți că doar acesta a fost motivul? Sau există și un plan pe termen lung? S-a speculat că, de fapt, președintele ar vrea să-și creeze propriul partid prezidențial.
– Mă îndoiesc. Dar hai să le luăm pe rând, pentru că sunt într-adevăr foarte multe speculații sau ipoteze. Nu vorbim pe fapte, în niciun moment. Fiecare are câte o ipoteză care i se pare extraordinară, merge pe ea și ea explică orice.

În privința conflictului dintre cei doi, avem această ipoteză a nerespectării unei promisiuni, cea despre TVA. Am mai văzut ipoteza că Nicușor Dan s-ar fi speriat de posibilitatea ca Bolojan să candideze la prezidențiale sau de riscul de a fi suspendat și s-ar fi aliat cu Sistemul împotriva inovatorului Bolojan ca să-și apere poziția de la Cotroceni. Este o ipoteză. N-avem cum să verificăm dacă așa s-au petrecut lucrurile. Așa că mai adaug și eu două ipoteze.

Una ar putea fi aceea că președintele este șeful Sistemului  așa e construită constituțional România. Și el are informații pe care nici măcar un prim-ministru nu le are și pârghii pe care nicio altă persoană publică nu le are. 

E doar o ipoteză, nu vreau să fiu luat mai în serios decât atât, ca, din informațiile președintelui, anumite acțiuni ale premierului în funcție să fi contravenit intereselor României.

„Toate voturile de protest, de contestare, de supărare mergeau automat către AUR”

– Ce fel de acțiuni?
– Nu știm. De pildă, măsurile de redresare fiscală pot duce la devalorizarea unor active ale statului, pe care alții să le cumpere ieftin. Încă o dată, este o ipoteză: ca Bolojan, cu sau fără știință, să fi făcut ceva greșit care a afectat interesele statului român. Atunci trebuia cumva scos din funcție.

O a patra ipoteză ar fi că există o înțelegere între cei doi, între Nicușor Dan și Bolojan. 

Klaus Iohannis a creat binomul, guvernul de mare coaliție PNL-PSD, care a fost necesar la un moment dat pentru scoaterea PSD din zona unde îl băgase Dragnea și pentru păstrarea României acolo unde trebuie să fie. 

Doar că acest tip de soluție și-a trăit traiul. Lucrurile s-au schimbat între timp și AUR rămăsese singura opoziție parlamentară, așa încât toate voturile de protest, de contestare, de supărare mergeau automat către AUR.

Devenea, așadar, foarte important din punct de vedere strategic să închizi acest canal. 

Sarcina AUR „e semnificativ mai grea decât până acum”

Odată cu sfârșitul crizei politice, nu mai avem un guvern de largă coaliție. Avem un guvern minoritar, al lui Luca Niculescu. Și, pentru prima oară după foarte multă vreme, AUR nu mai e singur în opoziție: sunt și PNL, și USR. Avem mai multe partide de opoziție, ceea ce va face viața AUR semnificativ mai grea decât până acum. 

Putem vedea aici un joc de durată mai lungă, cu un anumit nivel de sofisticare, menit să limiteze avansul partidului suveranist.

– Cum să fi existat totuși o astfel de înțelegere, când criza s-a prelungit atât de mult, încât a avut efecte și pierderi pentru economia românească?
– Putem specula și așa: însăși lungimea întregului proces sporește credibilitatea PNL și USR în opoziție.

De ce scade AUR

– În ultimul sondaj, AUR a scăzut, în schimb PSD a crescut. De ce e normal să scadă AUR și să crească PSD?
– E normal să scadă AUR pentru că nu mai e singurul partid de opoziție. Dacă vrei să votezi cu opoziția, ai dintr-odată mai multe opțiuni. Ai deja trei: AUR, PNL și USR.

 – Și de ce e normal să crească PSD?
– Pentru că, deocamdată, e la guvernare, iar orice partid aflat la guvernare beneficiază în primele luni, săptămâni, zile, de un fel de bunăvoință din partea publicului. Dacă se va menține sau nu, vom vedea.

Dan nu a nominalizat un premier de la PSD

– PSD a fost partidul care a dat jos guvernul Bolojan, din care făcea parte, și s-a întors la guvernare. De aici i se trage lui Nicușor Dan și porecla legată de PSDan.
– Dar e greșită. Pentru că, deocamdată, nu văd vreun premier de la PSD dintre cei nominalizați până acum de Nicușor Dan.

– Guvernul e plin de miniștri PSD.
– În același timp, prim-ministrul are o putere pe care un simplu ministru nu o are. În al doilea rând, ministerele-cheie, precum Externele sau Finanțele, nu sunt controlate de PSD. Și nici funcția de prim-ministru, care e importantă în arhitectura statului român. Este un guvern din care face parte PSD, dar să spunem că este un guvern PSD mi se pare ușor tras de păr.

– Credeți că, până la urmă, Nicușor Dan a ținut sau nu cu PSD în această criză?
– Nici n-a ținut cu PSD, nu a fost nici împotriva lui. Avea nevoie de un guvern funcțional, cu toți miniștrii, care să se bazeze cât de cât pe o majoritate parlamentară din care să fie exclus AUR. Acestea au fost criteriile pe care le-a enunțat de la bun început, iar Guvernul Niculescu le îndeplinește.

Semnal pentru instituții

– La conferința de presă de săptămâna trecută de la Cotroceni, președintele a explicat, pe plan intern și extern, de ce nu a vrut să aducă AUR la guvernare: a vorbit despre semnalele primite de la agențiile de rating, care i-ar fi transmis că un partid populist ar afecta ratingul României; pe plan extern, despre declarațiile lui George Simion care pun în pericol o parte a relațiilor externe ale României. Care a fost miza?
– Cel mai important, din punctul meu de vedere, este că a transmis că AUR, dacă ar ajunge la guvernare, ar reprezenta un pericol la adresa securității naționale. Nu cu aceste cuvinte, dar a spus că AUR la guvernare duce la riscul scoaterii României din sistemul de alianțe pe care ni l-am construit în ultimii 30 de ani. Ceea ce înseamnă scoaterea României din actualul ei sistem de alianțe în favoarea unei puteri ostile României. 

Nu văd cum ai putea spune mai clar că vorbești despre un pericol la adresa securității statului.

Este o altă încercare de a limita puterea și influența AUR. Dacă spui acest lucru, toate instituțiile statului român, civile, militare, de orice natură, nu neapărat serviciile, intră în tranșee ca să apere statul de acel partid. 

Politica „dosarelor”?

– Spuneți că a fost un semnal. La ce ne-am putea aștepta de acum?
– Nu știm. Să apară un dosar despre unul sau despre altul, să se rupă AUR în două sau în trei. Sunt multe formule de sabotare a partidului pentru a-i limita influența politică.

– Nu par mijloace prea democratice.
– Nu sunt neapărat nici nedemocratice, câtă vreme, dacă este adevărat că respectivul partid chiar pune în pericol siguranța națională, ai obligația să protejezi siguranța națională.

În mod cert îl apără pe Pahonțu din „motive de siguranță națională”

– Președintele îl apără pe Lucian Pahonțu cu argumente care pot părea chiar naive. De pildă, spune că SPP nici măcar nu e serviciu secret, ci serviciu de pază, deși în lege scrie că e serviciu secret. Mai spune că nu a venit la Cotroceni pentru răzbunare referindu-se la faptul că domnul Pahonțu a făcut parte din aparatul represiv al statului până în 1989. De ce credeți că l-a apărat atât de înverșunat pe Pahonțu?
– Mai întâi vreau să spun că opinia societății civile și a jurnaliștilor care au adus această temă în atenția publicului este, din punctul meu de vedere, corectă. În sensul cel mai strict cu putință, însă, Nicușor Dan are dreptate: Lucian Pahonțu nu a tras. Nu există nici cea mai mică dovadă că ar fi reprimat revoluționari.

– Dar a fost trimis să reprime revoluționari. Asta era misiunea, de aceea era acolo.
– Tehnic, legal, nu i se poate imputa nimic. Moral, da, pentru că a fost la baricadă de partea greșită, ca să spun așa. Domnul Pahonțu are o culpă morală, nu o culpă legală. Nu a făcut nimic.

– Pe de altă parte, sunt totuși niște lucruri care ar trebui să intre sub incidența legii. În primul rând, faptul că nu și-a depus declarația de necolaborare cu Securitatea. E o încălcare a legii.
– Sunt multe atacuri împotriva lui Pahonțu, la care Nicușor Dan este vulnerabil, pentru că în mod cert îl protejează pe șeful SPP, dar nu poate spune public de ce o face. 

În mod cert are motive legate, încă o dată, de siguranța națională. România a trecut recent prin niște turbulențe, iar contextul internațional este și el foarte turbulent. Nu știu dacă scoaterea unui om din dispozitivul președintelui într-un context tulbure pentru România i-ar face bine României. 

Sunt convins că Nicușor Dan are motive legitime pentru a-l apăra pe Pahonțu și de aceea ține la el. Și sunt la fel de convins că nu le poate face publice.

„Președintele este o ființă rațională, obligată prin jurământ să apere interesele României”

– Din nou, nu mai pare a fi democrație.
– Sunt de acord că Lucian Pahonțu este în culpă morală. Și asta dă muniție atacurilor la adresa președintelui, care e prins între ciocan și nicovală. 

Dar dacă presupunem că politicienii sunt ființe raționale, nu doar emoționale, atunci trebuie să acceptăm că președintele este o ființă rațională, obligată prin jurământ să apere interesele României. El reprezintă statul român.

Despre problemele justiție: „Nu poți fi șef al statului și antisistem”

– Tot la conferința de presă de la Cotroceni am mai aflat că niște oameni din justiție spun că au trimis sesizări privind abuzuri, iar președintele spune că nu a auzit de ele. Din nou, mulți interpretează, pe bună dreptate, că președintele a bătut palma cu sistemul care controlează justiția.
– S-a integrat. E foarte greu să fii președinte, șef al statului, ținut să protejezi interesele statului român, și în același timp să fii antisistem. Nu poți fi amândouă. Meseria ta e să aperi statul român cât de bine poți, în măsura în care înțelegi datele.

„Nicușor Dan lucrează încet și în timp” 

– Chiar și atunci când sunt semnalate abuzuri? Practic, îi aperi pe cei acuzați de abuzuri?
– Aici aș fi mai răbdător cu Nicușor Dan, pentru că am văzut că el lucrează pe termen lung. Să mai stăm un an să vedem ce se întâmplă. Cred că niște lucruri se vor întâmpla. Dar Nicușor Dan lucrează încet și în timp. Nu e pe gustul nostru, al celor care vrem focuri de artificii, nebunii, sânge pe pereți.

– Vreți să spuneți că, de fapt, situația este analizată?
– Sunt convins că e analizată. Cred că primul obiectiv pe care și l-a fixat, mai ales în contextul crizei guvernamentale, a fost stabilizarea sistemului, ca să nu se întâmple ceva. Întâi stabilizarea sistemului, apoi, acolo unde se poate, începuturi de reformă, poate chiar reușite. Cred că aceasta e strategia lui.

„Nicușor Dan este un foarte prost comunicator”

– Să trecem la cazul ambasadoarei SUA în Grecia. După dezvăluirile din Wall Street Journal, potrivit cărora ambasadoarea se lăuda că a fost implicată în căderea guvernului Bolojan, președintele a minimalizat din nou această implicare, spunând că ambasadoarea „a făcut o glumă”. Până la urmă, chiar și administrația Trump s-a debarasat de această doamnă, implicată în multe scandaluri, pentru că reprezenta o problemă de imagine. Cum vedeți această încercare de minimalizare?
– Întâi să spunem ceva care nu mai e o ipoteză, ci o certitudine, și care trebuia spus de la început: Nicușor Dan este un foarte prost comunicator. Lucrul acesta îi face deservicii. Nu putem noi vorbi în locul președintelui. E treaba lui; dacă nu și-o face bine, încasează. Este un comunicator foarte prost și pare că nici nu deleagă. De ce nu are un purtător de cuvânt?

– Și atunci noi, cei care ne uităm la toate aceste lucruri, ce putem înțelege? Problema a fost semnalată de presa internațională și dezbătută în țările din jur. Pentru noi, e vorba de implicarea SUA în schimbarea unui guvern în România. Ce trebuie să înțelegem, dacă, uitându-ne la președinte, pare că nu a fost nicio problemă?
– Deocamdată aș constata că avem un ministru de externe (n.r.- Dan Neculăescu) care e cu totul altceva. Ultraprofesionist. E un fel de răspuns la această poveste: avem un ministru de externe care joacă după alte reguli.

– Nu știm încă. E la început.
– Despre care sperăm că va juca după alte reguli. Corect.

„Nicușor Dan e un conservator. Când l-ai votat ți-ai asumat acest lucru”

– Sunt semne de întrebare și privind strategia președintelui de a se pune bine cu administrația Trump, în condițiile în care republicanii au pierdut foarte mult la alegerile de la jumătatea mandatului. Pare o eroare strategică?
– Nicușor Dan e, structural, un conservator. Dar asta nu e un secret. Nu înțeleg de ce lumea descoperă acum acest lucru și dă ochii peste cap. Ăsta e Nicușor Dan. Când l-ai votat, ți-ai asumat acest lucru. 

Al doilea lucru este că Nicușor Dan nu a fost singurul lider european care a practicat această strategie. De la Mark Rutte, șeful NATO, la Finlanda, Germania, Marea Britanie  state și puteri semnificativ mai importante decât România. Se pare că a fost o strategie pe care liderii europeni și-au asumat-o colectiv: să-l îmblânzească pe Trump într-un fel sau altul, pentru a câștiga timp, ca să nu se întâmple nu știu ce catastrofe avea Trump în cap. Acum contextul s-a schimbat. 

Plus că sunt convins că nu a făcut asta de capul lui, ci s-a consultat cu alți lideri europeni, cu aliații României. 

Rezumatul politicii externe românești: „Europa, inclusiv România, are nevoie de Statele Unite”

– Situația pe plan extern este tensionată în acest moment. Are loc un summit la Shenzhen, în China, unde Xi Jinping se întâlnește cu Putin și cu Trump, iar întâlnirea stârnește îngrijorări. Cum joacă România în acest moment? Cum joacă președintele, care este șeful politicii externe?
– Mi se pare că, chiar în conferința de presă, președintele a prezentat foarte succint, dar foarte bine, esența politicii externe românești: Europa, inclusiv România, are nevoie de Statele Unite. E complicat să vrei separarea, e riscant și contraproductiv să insiști prea apăsat pe autonomie, dar, în egală măsură, Statele Unite au nevoie de Europa și, implicit, de România. Asta e poziția lui Nicușor Dan ca președinte al României, deci poziția transatlantică a României.

România își asumă un rol de echilibru. Nu se poate spune că s-a vândut cu arme și bagaje lui Trump și aripii MAGA. Atunci cum explicăm trupele NATO franceze din România sau contractul cu Rheinmetall (n.r.- companie de armament germană) și așa mai departe?

– Vorbiți de contractul cu Rheinmetall din programul SAFE, care este foarte mare.
Da. România joacă foarte echilibrat. Este perfect loială aliaților europeni, încearcă să fie loială și Statelor Unite și să facă o punte între cele două, pentru a păstra această alianță. Pentru că, strategic vorbind, alianța dintre Europa și America e esențială. Dacă se rupe, adversarii democrației au de câștigat.

„Bula noastră s-a radicalizat împotriva lui Nicușor Dan”

– În încheiere, la ce vă așteptați pe viitor de la Administrația Prezidențială? Nicușor Dan este foarte, foarte criticat chiar de electoratul care l-a făcut președinte. Este un risc, mai ales dacă vizează un al doilea mandat.
– E o întrebare mai complexă. Mi se pare că bula noastră s-a radicalizat atât de puternic împotriva lui Nicușor Dan  fie pentru că e fană Bolojan, fie din alte motive, astfel încât, dacă Nicușor Dan iese la televizor și spune doar „bună ziua”, bula va lua foc și va arăta că acel „bună ziua” este dovada clară că e vândut PSD-ului și omul lui Trump.

Susține că „sunt interpretări”

 – Totuși, această reacție se bazează pe niște lucruri: pe niște răspunsuri pe care le-a dat, pe niște acțiuni pe care lumea le aștepta și pe care nu le-a făcut.
– Pe niște interpretări ale unor acțiuni și răspunsuri. Unul dintre exercițiile pe care le-am făcut astăzi, în discuția noastră, a fost să arăt că exact aceleași fapte pot fi interpretate în mult mai multe feluri. Am încercat să construiesc ipoteze alternative, pentru că și celelalte sunt tot ipoteze. E încercarea mea de a detensiona.

Despre judecători

– Pe de altă parte, există niște fapte și n-aș vrea să transformăm în ipoteze lucruri care pot fi dovedite factual. Există judecători care au avut de suferit, au fost sancționați pentru că au spus ce nu e în regulă în sistemul judiciar. Acestea sunt fapte. Acești judecători au fost sancționați.
– Într-adevăr, președintele pare că i-a lăsat din brațe. Președintele i-a încurajat, iar oamenii de bună-credință și-au spus: „Dacă ne spune președintele, ok, ne implicăm”. Și președintele i-a lăsat din brațe. Așa pare, într-adevăr. Aici ceva n-a fost în regulă cu Nicușor Dan. E criticabil, din punctul meu de vedere, fără discuție. 

– Pe ce s-ar putea baza Nicușor Dan pentru un nou mandat, pe care presupun că și-l dorește?
– Aici se poate da un răspuns previzibil: pe faptul că următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc în 2029. Deci mai sunt trei ani până atunci. Și nu știm ce se întâmplă până în primăvară, cu atât mai puțin știm ce se va întâmpla până în 2029. 

Cred că pe asta se bazează. Ca ipoteză, cred că s-ar putea ca, în trei ani, acest electorat supărat pe Nicușor Dan să se împace din nou cu el. Nu știm. Sunt trei ani.