Ce se întâmplă în pandemie cu oamenii din spatele petrecerilor. Criza COVID-19 prin ochii dj-ilor, vj-ilor și a inginerilor de sunet din cluburi

Din cauza restricțiilor impuse de pandemie, a nevoii de distanțare socială și a orelor de închidere premature, nimeni nu mai are nevoie în acest moment în industria Horeca de dj, vj sau de ingineri de sunet. Poți sorbi dintr-o limonadă sau dintr-un pahar de vin la terasă și fără profesioniștii distracției.

Barurile, restaurantele și cluburile fac parte dintr-o industrie în care pandemia a lovit puternic. O industrie care în România numără peste 400 de mii de angajați despre al căror viitor acum nu prea știm nimic. Potrivit unui studiu realizat de aplicaţia de rezervări la restaurante Restograf în parteneriat cu HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România), dintre cei 85% care au redeschis odată cu 1 iunie, mai mult de jumătate au înregistrat pierderi de minimum 80% din cifra de afaceri a anului 2019.

Restaurantele s-au putut orienta către delivery. Dragoș Petrescu, patron al lanțului de restaurante City Grill aprecia că înainte de criză segmentul de delivery reprezenta circa 3-4% din totalul businessului unei companii care activează în zona de restaurante, iar acum, acest procent se va situa la aproximativ 20-25%, evoluţie la care în mod natural s-ar fi ajuns în circa zece ani.

Dar ce se întâmplă cu cluburile și angajații lor? În spatele nopților memorabile care sunt postate pe social media, există mereu o echipă de oameni care muncesc pentru ca tu să te simți bine. Un story cu toți prietenii dintr-un grup dansând și fredonând melodia preferată pe plajă, la trei dimineața. Un video cu show-ul făcut de un club. O postare despre băiatul pe care l-ai întâlnit la bar.

Toate astea se întâmplă pentru că există manageri, barmani, ospătari, ajutori de barman, picolo, dansatori, vj, dj, ingineri de sunet. Și alții. Din industria HoReCa, din cauza nevoii de distanțare socială și a orelor de închidere premature, cluburile au dispărut. Nimeni nu mai are nevoie de dj, vj (video jockey) sau de ingineri de sunet ca să poți sorbi dintr-o limonadă sau un pahar de vin la terasă. Cei care lucrează în cluburi, vara migrează și către festivaluri din care reușesc să facă un extra-venit.

Care sunt meseriile din spatele unei nopți de distracție într-un club

Unul dintre oamenii din spatele distracției este Vlad Marinescu, un inginer de sunet care în 2019 ajungea la un venit lunar de peste 1500 euro. Vara trecută a fost super ocupat pentru că în afară de job-ul stabil pe care îl avea, mergea la multe festivaluri pentru care lucra ca sunetist. A intrat în carantină fără economii pentru că meseria lui este una în care nu doar că ajungi să ai cheltuieli destul de mari, dar mai trebuie să faci constant investiții pentru a fi la curent cu tot ceea ce iese pe piață.

”În anul 2019 chiar dacă a fost un an plin de evenimente, nu am reușit să economisesc foarte mulți bani. De ce? Pentru că jobul ăsta îți mănâncă foarte mult timp și timpul înseamnă bani și apar tot felul de cheltuieli / investiții, de genul deplasări prin țară, de la un proiect la altul, iar pentru asta alegi avionul. Investiții în viitor: training-uri online (nu sunt deloc ieftine), aparatură profesională (căști, microfoane etc)”, spune Vlad Marinescu.

În general, oamenii care lucrează la tehnic sunt adevărații specialiști ai nopților. Barmanii, ospătarii sau managerii își pot practica meseria și în timpul zilei. Dj-ii, vj-ii și inginerii de sunet sunt cei care nu își găsesc locul la o terasă care se închide la 11 seara.

Primul lucru pe care Vlad Marinescu l-a făcut când s-a instaurat starea de urgență și au început măsurile restrictive, a fost să renunțe la chiria costisitoare din București și să se mute înapoi cu părinții, la Ploiești. Să stai cu părinții la 35 de ani, nu este tocmai ce-ți dorești în viață la vârsta asta.

”Este o schimbare destul de radicală pentru mine, fiind obișnuit să călătoresc mai tot timpul. Acum brusc, stau mereu acasă cu familia. Ca să ne adaptăm la noua dinamică de locuire, a trebuit să reconfigurez prin casă pentru a crea un mic spațiu personal. Pe deasupra, le-am dat programul peste cap, eu fiind plecat de peste 15 ani. Bonus pentru toți ai mei: tabieturile mele zilnice.”

„Acum lumea vine, stă la masă, păstrează distanța, își consumă băutura și cam asta e treaba, nu mai există atmosfera de party”

Alexandru Necșulescu, 35 de ani, dj într-un club din București

Vlad însă nu este singurul care trece prin schimbări complicate în această perioadă. Am vorbit cu câțiva băieți despre ce fac dj-i în perioada asta. În mod obișnuit în România să fii dj nu este o meserie full time pentru că nu este sustenabil financiar. Oamenii sunt plătiți prin contract de colaborare sau chiar la negru pentru fiecare petrecere.

Foarte puține baruri își permit să susțină un contract de muncă cu un dj. Așa că aproape pe oricine întrebi care pune și mixează muzică la petreceri, sigur are și un alt job.

”Am avut întotdeauna un alt job în paralel cu cel de dj, nu am trăit niciodată strict din jobul ăsta. Poate dacă eram în altă țară, acest lucru era posibil”, mi-a povestit Alexandru Necșulescu, 35 de ani, dj cu contract de peste 12 ani.

Dar există și câțiva norocoși care sunt dj full time. Sau, mai bine zis, au fost dj înainte de pandemie. ”Cluburile sunt închise, doar cele cu terasă țin capul la suprafață. Banii sunt puțini și miza este mică, nu are sens să chemi un dj profesionist care să pună muzică pentru că oricum nimeni nu dansează (sunt obligați să stea la masă) și nu mai există riscuri că ți se golește clubul dacă pune unul/una muzică proastă. Cine s-a așezat la masă are rezervare oricum și muzica e mai mult ambientală.

Au apărut din ce în ce mai mulți “dj” cu telefonul și pentru perioada asta mi se pare normal. Eu unul am început un job nou pentru că ultimul avea legătură cu evenimentele de muzică live cu artiști din străinătate și în perioada asta practic aceste lucruri nu se pot întâmpla. În rest, continui să pun muzică, dar în alte condiții – nu mai sunt party-uri indoor, care țin toată noaptea. Doar gig-uri la terasă, oamenii stau la masă… cam sec. Mi-e dor de prietenii dj-i din străinătate cu care nu o să mă întâlnesc prea curând, dar cu care țin legătura. Tuturor le e greu, mai ales celor care făceau asta full time și care călătoreau mult”, mi-a spus și Vlad, 36 ani, dj rezident al unui club din București din 2012.

”Petreceri nu mai sunt în sensul în care erau înainte de treaba cu pandemia, acum lumea vine, stă la masă, păstrează distanța, își consumă băutura și cam asta e treaba, nu mai există atmosfera de party. Mai mult este un get together”, spune Alexandru Necșulescu.

Despre ce o să se întâmple în toamnă

În mod normal, octombrie, noiembrie și decembrie sunt lunile cele mai importante pentru cluburi. De regulă, în această perioadă angajații adună niște bani cu care să compenseze lunile mai slabe de vară. Oamenii se întorc din vacanțe, începe să fie frig afară așa că distracția se mută înăuntru.

Dar în 2020, din cauza numărului de cazuri de COVID-19 care se menține la peste 1200 de infectări noi zilnic, nu știe nimeni ce se va întâmpla din toamnă. Probabil că vor exista restricții noi, anunțate cu câteva zile înainte de implementare. Toamna lui 2020 nu va semăna cu nicio altă toamnă, din punctul ăsta de vedere.

”În viitorul apropiat nu cred să se remedieze ceva. Poate vara viitoare să revină treptat viața de club, în funcție de distanțare, număr limitat de oameni etc. În doi ani cred și sper că va reveni la normal”, încheie Alexandru Necșulescu.

Pe scurt, HoReCa este o industrie care nu are un viitor imediat ce se va lăsa frigul. Și dacă statul va face ceva să o ajute sau să o protejeze de fluctuațiile măsurilor de siguranță și prevenție epidemiologică, probabil vom afla cu 24 de ore înainte, așa cum s-a întâmplat toată vara. Până atunci, oamenii de club cu ani de experiență și investit în profesie, își caută altfel de joburi, entry-level. De parcă abia au ieșit de pe băncile liceului.