Vești de pe frontul de la Măgurele. Șeful Departamentului de Fizică Nucleară a fost concediat pentru că ar fi denigrat conducerea

În ultimele zile, tensiunea a devenit infernală la Institutul de Fizică Nucleară de la Măgurele. Vineri a fost concediat unul dintre cei mai importanți cercetători din Institut, Livius Trache, șeful Departamentului de Fizică Nucleară. Motivul concedierii: ”faptul că ar fi transmis informații neadevărate, nesusținute cu probe, prezentând distorsionat realitatea, fiind indusă în rândul comunității științifice internaționale, ideea „lipsei de atmosferă științifică” la ELI-NP. ”

Incă și mai grav decât atât: ”Fără niciun argument in susținere, a negat dreptul legal al angajatorului de reorganizare a activității institutului, de a efectua verificări și controale, ori cercetări disciplinare; prin trimiterile cu caracter tendențios pe care le-a facut prin raportare la regimul comunist, a asociat acestor prerogative legale un caracter arbitrar și abuziv.”

După concedierea lui Trache, mulți cercetători spun că se tem pentru viitorul lor în cadrul instituției. Puteți citi aici CV-ul lui Livius Trache și o lista de articole.

Cititi și deciziade desfacere a contractului de muncă a lui Livius Trache.

• Tot vineri, a apărut o scrisoare a 100 de angajați din IFIN-HH care spun că susțin ”conducerea vizionară și fermă” a actualului director Nicolae Zamfir. Deși scrisoarea e numită ”a cercetătorilor”, majoritatea semnatarilor sunt economiști, ingineri, studenți la doctorat, inclusiv șeful pazei. Mai mult scrisoarea pare a fi datată 26 mai și scoasă acum de la naftalină.

”Ca urmare a mesajelor denigratoare la adresa Centrului de Cercetare ELI-NP și a Conducerii sale, apărute de curând într-o parte a mass-media din România, subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm împotriva acestor tentative de a ne discredita și ne afirmăm prin prezenta scrisoare sprijinul pentru conducerea ELI-NP și în mod special sprijinul ferm pentru Directorul proiectului, Academician N.V. Zamfir,”se spune în scrisoare.

• Luni, 27 iulie, redacția Newsweek a anunțat că a fost dată în judecată de conducerea IFIN-HH pentru că a publicat un comunicat critic la adresa directorului Zamfir, al sindicatului Hermes. Ce cere conducerea IFIN:

„Emiterea unei ordonanțe președențiale, fără citarea părților și fără trecerea vreunui termen prin care vă solicităm să dispuneți: Obligația pârâților la încetarea temporară a publicării și a oricărei utilizări publice pe site-urile proprii, prin orice mijloc de comunicare publică deținut/operat de pârâți, prin orice mijloc de presă, prin Internet, prin orice website, inclusiv prin aplicații pentru telefoane mobile și rețele sociale, a articolelor și interviurilor ce fac obiectul prezentei cauze conținând afirmații defăimătoare de natură a încălca drepturile personale nepatrimoniale aparținând Institututului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN – NH)”.

• Tot luni Tribunalul București a anulat o decizie a IFIN-HH prin care fusese destituit un cercetător, Tiberiu Sava, din funcția de șef adjunct de Departament.

Nicolae Zamfir, directorul IFIN-HH

Câțiva cercetători dintre cei care au semnat o scrisoare deschisă în care cereau intrarea în legalitate a conducerii Institutului au declarat pentru HotNews că se tem de represalii iminente. Deși excluderea României din constituirea ELI ERIC a amplificat reacțiile contestatare la adresa conducerii IFIN-HH, cercetătorii care i se opun lui Zamfir ne-au explicat că principala cauză a nemulțumirii lor este ceea ce ei numesc distrugerea cercetării de fizică nucleară, cu o lungă și bogată tradiție în România, numirea unor șefi de departamente a căror activitate științifică este foarte modestă în comparație cu cea a majorității cercetătorilor și faptul că sunt obstrucționați sistematic să își continue cercetările începute. În același timp, Consiliul Științific al institutului, așa cum se arată în punctul de vedere publicat mai jos, acuză conducerea Institutului că nu a prezentat rapoarte nici despre stadiul de implementare al ELI-NP, nici despre investițiile viitoare în cadrul Institutului.

• HotNews a publicat marțea trecută un articol în care își exprima îndoiala privind unele afirmații ale directorului Institului despre dezvoltarea unor aplicații ale Laserului de la Măgurele, inclusiv afirmația că laserul ar fi ”tras” cu un puls de 10 PW. În urma articolului, am primit un drept la replică, foarte neglijent scris, semnat de opt cercetători din institut, pe care l-am publicat imediat.

Cităm din textul trimis: ”Nu putem să nu ne întrebăm conform cărei deontologii se extrag, din context, afirmații și comentarii reale cu privire la CE ESTE Laserul de la Măgurele, iar acestea sunt răstălmăcite și interpretate, ulterior, tendențios având ca bază doar pe afirmații despre CE NU ESTE LASERUL ale unei/unor persoane lipsite de expertiză și recunoaștere științifică în domeniul interacției fasciculului laser de mare putere cu materia.”

Cuvîntul ”tendențios” ce apare în acestă scrisoare îl regăsim și în argumentațiile Comisiei de Disciplină ale Institutului. Era un cuvânt foarte folosit de comuniști, când cineva era acuzat că a deviat de la linia partidului se spunea că face afirmații tendențioase. Astăzi însă e un cuvânt aproape inexistent în comunicarea publică.

Menționăm în treacăt faptul că Nicolae Zamfir, actualul director, a fost membru plin în CC al UTC, membru supleant în Comitetul Executiv al UTC și, în octombrie 1989, cu două luni înainte de căderea lui Ceaușescu, ajunsese secretarul de partid al Institului de Fizică Nucleară.

Publicăm acum și un ”punct de vedere” al Consiliului Științific al Institutului care, printre altele, susține ”alegațiile” articolului apărut pe HotNews. Conducerea IFIN-HH neagă că ar mai exista un Consiliu Științific – pentru că l-ar fi desființat prin adoptarea unui nou Regulament de organizare si functionare al Consiliului Științific – dar există o adresă a Ministerului Educației și Cercetării care spune destul de clar că: ”actele juridice încheiate în temeiul regulamentului Consiliului Științific aprobat în sedința CA din data 23.01.2020 rămân valabile până la anularea lor de către instanța de judecată. Mai mult, potrivit prevederilor art.16 din HG nr. 1367/2010 și art.11 din HG nr. 637/2003 Consiliul de Administrație are atribuții strict reglementate de care trebuie să țină seama, iar anularea hotărârii adoptate de CA IFIN-HH de a invalida Regulamentul de organizare și funcționare al CS excede atribuțiilor legale ale acestuia.”

• Punct de vedere al Consiliului Ştiinţific al IFIN-HH privind informaţiile apărute în mass-media referitoare la situaţia din IFIN-HH/ELI-NP

Consiliul Ştiinţific al IFIN-HH a luat cunoştinţă de informațiile apărute în mass-media în ultimele luni şi îşi exprimă următorul punct de vedere:

În Consiliul Ştiinţific al IFIN-HH nu au fost prezentate rapoarte asupra stadiului de implementare a proiectului ELI-NP, a experimentelor şi proiectelor ştiinţifice derulate în ELI-NP, cu excepţia prezentării propunerilor de proiect din cadrul Programului NUCLEU.

În Consiliul Ştiinţific al IFIN-HH au fost prezentate, în vederea avizării, doar rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de cercetător la ELI-NP, iar acestea foarte succint. De asemenea, în şedinţele Consiliului Ştiinţific al IFIN-HH nu s-a prezentat niciun material referitor la destinaţia şi utilizarea fondurilor de investiţii IFIN-HH/ELI-NP şi la strategia de investiţii în domeniul activitǎții de bazǎ.

Referitor la informaţiile apărute în mass-media despre eventualele aplicaţii ale laserului de mare putere instalat la ELI-NP, Consiliul Ştiinţific al IFIN-HH nu susţine realismul, fezabilitatea sau eficiența unor promisiuni ca “tratarea cancerului”, “tratarea deşeurilor nucleare”, „realizarea de acceleratori cu performanțele LHC de la CERN-Geneva”, „teleportarea materiei”, “ansambluri subcritice de tip ADS pilotate cu laseri de mare putere”, “aportul la lupta globală împotriva pandemiei cu COVID-19”, intens mediatizate ȋn intervenții de presǎ. Opinia Consiliului Ştiinţific al IFIN-HH este că infrastructura ELI-NP este dedicată ȋn principal cercetării ştiinţifice fundamentale, şi anume investigarea interacțiilor lumină-materie la valori extreme ale intensității fasciculului de duratǎ scurtǎ.

Orice aplicaţie practică a cercetărilor va fi posibilă doar după construcţia de prototipuri. Ţinând cont de nivelul de cunoaştere pe plan internaţional în domeniile sus-amintite şi de competențele româneşti actuale acest lucru va dura, probabil, zeci de ani şi va necesita reconfigurarea ansamblurilor experimentale existente.

Consiliul Științific se opune şi afirmațiilor repetate care exagerează contribuția ELI-NP la fizica românească, conform cǎrora aceastǎ infrastructurǎ ar fi apărut pe un teren gol, având în vedere că pe Platforma de Fizică de la Măgurele existau deja cunoștințe şi competențe științifice recunoscute la nivel mondial care depășesc mult pe cele pe care ELI-NP le promite în viitor.

Consiliul Ştiinţific al IFIN-HH solicită reinstaurarea legalităţii în ceea ce priveşte ocuparea funcţiei de director general al IFIN-HH şi recunoaşterea de către Direcţia IFIN-HH a Consiliului Ştiinţific legal constituit.

Managementul defectuos al Conducerii executive a IFIN-HH/ELI-NP a produs grave disfuncţionalităţi şi tensiuni în activitatea ştiinţifică a institutului pe care Consiliul Ştiinţific a încercat să le detensioneze prin acţiuni care să nu aducă atingere menţinerii unei imagini instituţionale favorabile a IFIN-HH pe plan intern si extern: – audienţe la Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării având rol de monitorizare şi evaluare a unităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, asigurând dezvoltarea instituţională a institutelor şi unităţilor de cercetare aflate în subordine, coordonare şi sub autoritate, conform prevederilor art. 5, alin. (1), punctul B, literele d) şi e) din H.G. nr.24/2020; – discuţii la sediul IFIN-HH cu următorii reprezentanţi ai MEC – doamna ministru Monica Anisie, domnul Dragoş Ciuparu, secretar de stat pentru Cercetare şi domnul Sorin Costreie, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Înalt Reprezentant al României la Bruxelles pentru ELI. Menţionăm că până la momentul actual, în ciuda promisiunilor făcute, aceste acţiuni nu s-au finalizat prin luarea unor decizii pentru intrarea în legalitate, prelungind astfel starea de tensiune ȋn cel mai mare institut de cercetare științifică din țarǎ.

Punct de vedere adoptat prin vot în 23-24 iulie 2020.

Președinte Consiliu Științific, Dr. Nicolae Mărginean

Date de context și două elemente noi. Cum a fost România exclusă din ERIC.

România a fost invitată în urmă cu circa 10 ani, să participe la un program european de cercetări în domenii de frontieră, care implica construcția unor laseri de mare putere (ELI = Extreme Light Infrastructure). Costurile, suportate de Comisia Europeană, din fonduri structurale, erau de circa 875 milioane euro, pentru cei trei „piloni”, din Cehia, Ungaria și România.

României îi reveneau circa 350 milioane euro, pentru construirea pilonului ELI-NP (NP = Nuclear Physics). Se preconiza că activitatea și dezvoltarea ELI să fie condusă de un for internațional, de tipul CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire, din Geneva), numit European Research Infrastructure Consortium (ERIC).

Conform planurilor inițiale, la ERIC urmau să adere Cehia, Ungaria și România, și apoi alte state, după modelul CERN, anume Franța, Germania, Italia, Anglia. Fiecare pilon conține un sistem de laseri puternici și o sursă de particule. Laserul și sursa sunt componente indispensabile ale ELI. Pentru pilonul românesc, sursa de particule este o sursă gamma (razele gamma sunt asemănătoare razelor X, dar au energie mai mare).

Cei trei piloni acoperă o arie vastă de cercetări, interconectate și complementare. Laserul ELI-NP, livrat „la cheie” de firma THALES, este funcțional astăzi. Dezvoltarea pilonului ELI-NP s-a blocat însă în 2018, din cauza conflictului apărut cu EuroGammaS, un consorțiu internațional, ce ar fi trebuit să livreze sursa gamma.

În 2014, EuroGammaS a câștigat contractul de construire a sursei; aceasta ar fi trebuit să fie instalată în octombrie 2018. Contractul a fost însă anulat, partea română acuzând întârzieri. EuroGammaS a dat în judecată Institutul de Fizică Nucleară român. La randul lui Institutul a dat în judecată consorțiul, pentru recuperarea sumelor deja plătite.

Nicolae Zamfir susține că a câștigat 16 dintre cele 32 de procese pe rol. Am contactat firma de avocatură care reprezintă EuroGammaS în Romania care însă a preferat tăcerea, în locul răspunsului la întrebările noastre.

Nicolae Zamfir explica această anulare a contractului într-un interviu HotNews:

”Avem un contract cu o asociere numită EuroGammaS care trebuia să furnizeze acest sistem pentru fasciculul gamma. Din păcate, au fost întârzieri foarte mari, nu și-au îndeplinit contractul, am fost forţaţi să dăm penalităţi de întârziere de milioane de euro, lucru pe care nu l-am vrut pentru că noi vrem echipamentul pe care s-au angajat că-l furnizează. Am reziliat contractul în noiembrie anul trecut, ei au contestat în justiţie această reziliere. Din punctul nostru de vedere s-a terminat această relaţie contractuală între noi şi ei. Putem să mergem mai departe să facem o nouă procedură de achiziţie publică, ca să putem să facem şi acel echipament până la termenul de terminare a implementării care este acum până în 2020, dar vrem să-l prelungim până în 2023 ca orice alt proiect.”

În momentul anulării contractului, 94% din sistemul dezvoltat de EuroGammaS era complet, spune un reprezentant, citat de publicația ScienceBussines, al firmei suedeze ScandiNova, companie care a contribuit la proiectul EuroGammaS și care este implicată acum și în proiectul cu firmă americană care a câștigat noua licitație.

Lyncean Technologies, firmă americană, cu o bună reputație în domeniu, s-a angajat să livreze această sursă gamma. În cazul în care totul merge bine pilonul ELI-NP va fi în întregime funcțional până în 2023. Conform proiectului, trebuia să fie gata în 2018.

Cei ce vor amănunte despre contractul cu consorțiul EuroGammaS pot găsi aici o anchetă Recorder sau aici un articol scris de cercetătorii Octavian Micu și Ovidiu Pâțu. Anterior, în luna mai 2019, apărea un articol în revista Nature în care este descris conflictul dintre ELI-NP (laserul de la Măgurele) și Comisia Europeană.

Mărturia unui cercetător despre felul cum s-a construit clădirea Laserului de la Măgurele

Adaugăm la ceea ce s-a scris până acum mărturia pe care am primit-o pe email de la unul dintre cercetătorii ELI-NP privind construcția clădirii în care urma să fie adăpostită sursa gamma, clădire care a constituit una dintre sursele conflictului dintre IFIN-HH și EuroGammaS:

”Sursa gama reprezintă a doua mare infrastructură de cercetare de la ELI-NP. Aceasta a fost introdusă în proiect la sugestia fizicienilor nucleariști care nu se regăseau în laserul de 10 PW care se construia totuși în curtea lor (IFIN-HH). Ca să împăcăm laseriștii cu nucleariștii (care aveau și vizibilitate internațională mai mare) în proiectul ELI-NP a fost adaugată o sursă de radiație gamma. La celelalte piloane din Ungaria și Cehia nu exista o asemenea sursă gamma. În sensul acesta s-a format la vremea aceea un grup de lucru care să caute cea mai avansată soluție tehnică pentru realizarea sursei gamma. În urma analizei s-a constatat că soluția tehnică de vârf, dar oarecum riscantă, o aveau americanii de la LLNL (Lawrence Livermore National Laboratory), Reprezentantul lor, Christopher Barty (https://www.llnl.gov/news/chris-barty-named-ieee-fellow) a venit de mai multe ori la Măgurele pentru discuții și negocieri. De asemenea, tot în perioada de început a fost luata în considerare și soluția japonezilor de la High Energy Accelerator Research Organization (KEK), dar care a fost ulterior abandonată fiind prea complexă. Europenii nu erau în cărți la acel moment pentru construcția sursei gamma. S-a mers deci pe soluția americanilor de la LLNL și s-a început construcția clădirii pe baza soluției acestora. Soluția americanilor prevedea livrarea fasciculului de electroni, necesari generării radiației gamma, dintr-un accelerator liniar de tip LINAC (Linear Accelerator) care funcționa cu structuri de accelerare cu radiofrecvență în banda X, la o frecvență de 11,424GHz. (Ref 1, Ref 2 ).

Ca idee simplă, acest LINAC suna foarte bine din punct de vedere tehnologic, era compact, datorită frecvenței mari la care lucra și avea un gradient mare de câmp electric (70 MV/m), adică accelera particulele la energii mari pe distanțe scurte. Din păcate după ce clădirea sursei gamma a început să fie construită și s-a lansat licitația pentru sursa gamma a celor de la LLNL….surprize-surprize, americanii și-au declinat dorința de a oferta, probabil fiindcă alinierea structurilor de accelerare de 11,424GHz era o treabă foarte foarte meticuloasă, fiind necesare alinieri de microni pentru obiecte ce cântăreau tone (de aici și problema podelei ce apare ulterior).

Americanii au zis pas și directorul ELI-NP și echipa sa au început căutarea unei soluții salvatoare. Așa a apărut Consortiul EuroGammaS ca varianta de backup. Acestia aveau tot un LINAC, dar cu structuri de accelerare ce funcționau la 2,856 si 5,712 GHz și gradient de câmp electric între 20 -33 MV/m, dar care aveau un gabarit mai mare (Ref 3, pag 91 si pag 100 ). (Nota personală: dacă mă uit la gradientul de câmp electric, LINAC-ul italienilor era aproximativ dublu ca dimensiuni față de cel al americanilor) Problema inerentă care a apărut a fost clădirea care deja era în construcție și care nu mai putea fi modificată substanțial. S-a ajuns astfel la înghesuirea tuturor experimentelor de la sursa gamma în ultima camera E8 într-o cameră mult prea mică (8 m x 8 m) pentru găzduirea tuturor echipamentelor experimentale. Deci europenii s-au bagat să salveze o situație stânjenitoare pentru noi, cei care am construit din start o clădire pentru o sursa gamma care din punct de vedere tehnic nu exista la momentul acela și a căror constructori nu s-au mai înghesuit să o ofere. De aici a apărut apoi problema cu clădirea improprie instalării, mai ales că partea română s-a arătat complet refractară negocierilor și adaptării în funcție de situație.”

Vom reveni cu un articol mai larg despre motivele – destul de multe, sursa Eurogammas a fost doar picătura care a umplut paharul – pentru care România nu a intrat in ELI ERIC si despre șansele pe care le-ar avea dacă ar aplica din nou.