Cum va fi călătoria cu trenul după pandemie și cum se poate face distanțare socială în gară și în vagoane

​Din prima parte a lui martie s-au întrerupt legăturile feroviare internaționale în Europa și în multe țări traficul intern este la o fracțiune din ce era în vremurile dinaintea pandemiei. Câteva țări discută ce se va întâmpla după ieșirea din carantină, iar călătoria cu trenul se va schimba și ea mult, cel mai evident lucru urmând să fie că toți vom purta mască. Dar nici pe departe nu este singura modificare, iar mai jos puteți citi despre ce s-ar putea schimba, cu bune sau cu rele, iar marea întrebare este dacă automobilul personal va fi marele câștigător în Europa.

Pandemia a închis granițele și a ”rupt” legăturile feroviare

În mai toate țările din vestul, nordul și centrul Europei trenurile sunt moderne, rapide și curate și pe liniile principale numărul de pasageri a crescut. Trenul a fost mult promovat în acele țări ca fiind alternativa ecologică la autoturism și legăturile au devenit tot mai bune, astfel încât oamenii să-l poată folosi ușor. Prețul a fost calibrat în funcție de cerere, în stilul industriei aeriene și tot mai multe aplicații au făcut extrem de simplă cumpărarea de bilete. Tot trenul, datorită unor rețele de tip S-Bahn, este folosit în multe țări pentru deplasarea către serviciu și înapoi.

Acestea fiind spuse, acum patru luni ar fi fost de neimaginat că toate trenurile internaționale vor fi suspendate și că traficul intern se va diminua uluitor în foarte multe țări. Tot la fel de incredibile ar fi părut discuțiile despre ideea de a vinde bilete numai pentru jumătate dintre locurile unui tren, dar pandemia Covid-19 pune companiile de căi ferate în fața unor încercări fără precedent. Nici pentru pasageri viitorul nu este deloc clar și nu se știe, spre exemplu, dacă măsurile de distanțare sociale de care se vorbește enorm acum, nu vor trebui păstrate în trenuri chiar și ani buni de acum înainte.

Într-un TGV sanitar (foto – Ministerul de Interne al Franței)

În prima jumătate a lui martie mai multe țări europene au impus restricții de circulație și, încă din primele zile ale lunii, au început să fie suspendate trenurile internaționale ce ajungeau în Italia. Au urmat cele din țări precum Cehia și Ungaria, dar și trenurile de lungă distanță ce pornesc din Rusia. Unele țări au luat decizii și mai dure, suspendând tot transportul de pasageri (Ucraina).

Așadar, nu au mai circulat trenuri de lung parcurs, cum ar fi Moscova – Paris, Hamburg – Budapesta, Berlin – Varșovia sau Munchen – Verona. Și la noi, CFR Călători a anunțat în mai multe etape suspendarea circulației unor trenuri, la fel făcând și operatorii privați. Date fiind interdicțiile oficiale, circulația este posibilă doar din motive justificate, cu declarație.

Foto enjoyphotography.ro

În țări precum Franța, Spania sau Italia circulă mai puțin de o zecime dintre trenuri și doar în luna mai ponderea va începe să crească mai puternic, speranța fiind că în iulie sau august vor fi reintroduse toate trenurile. Date fiind restricțiile carantinei, datele aplicațiilor de transport, celor de fitness și cele ale Google arată scăderi și de peste 85% a numărului de deplasări, în comparație cu perioada normală, de dinaintea epidemiei. Sunt și orașe unde a scăzut cu 95% numărul de pasageri pe sistemele de tip S-Bahn.

Unul dintre efectele uimitoare ale crizei a fost oprirea tuturor trenurilor din India care a impus o carantină strictă. India este legendară pentru trenurile super pline și zilnic 23 de milioane de oameni iau trenul. În Franța, Spania și India au fost modificate interioarele unor vagoane pentru ca noile trenuri, sanitare, să ajute în efortul de combatere a pandemiei de Covid-19. Trenurile au transportat pacienții din zone cu spitale arhipline către spitale unde mai erau locuri.

Mai multe companii feroviare anunță însă planurile de reluare în pași mici a traficului, un exemplu fiind o mică parte dintre traficul feroviar dintre Franța și Elveția (trenul Leman Expres).

Foto OBB (Austria)

Și marii producători de material rulant feroviar au închis un timp fabricile: unii timp de o lună, alții sub două săptămâni. Marea parte a unităților sunt acum deschise și își cresc producția: la o parte dintre uzine obiectivul este ca producția să depășească 50% din capacitate la final de aprilie și maximul să fie atins în luna mai. Cei care au reluat producția în prima decadă din aprilie au ca scop să atingă 100% capacitate chiar până la finalul acestei luni.

Un viitor incert

De ce este riscantă folosirea transportului în comun? Pentru că în multe cazuri este aglomerație și, în plus, mii de oameni pun mâna pe barele de susținere, pe scaune sau pe butoanele de deschidere a ușilor.

Trenuri ale companiilor private (foto – HotNews)

Ce spun specialiștii despre COVID-19? Boala poate fi transmisă de la o persoană la alta prin secreţii sub formă de picături mici, care sunt răspândite atunci când persoana infectată tuşeşte sau strănută. Aceste picături se aşează pe obiectele şi suprafeţele din jur. Alte persoane se îmbolnăvesc de COVID-19 atingând aceste obiecte sau suprafeţe, apoi atingându-şi ochii, nasul sau gura. Oamenii pot, de asemenea, să se îmbolnăvească de COVID-19 dacă respiră direct secreţiile răspândite de o persoană infectată care tuşeşte sau strănută.

Așa cum bine știm, în România este deficit de vagoane, iar trenurile sunt supraaglomerate mai ales în week-end și pe perioada de vară, astfel că oamenii nu au cum să stea la peste 1,5 metri distanță. La jumătatea lui martie, CFR Călători a decis să ia măsuri pentru a asigura spațiu între pasageri, în trenuri. Se aplică de atunci regula – un loc liber, un loc ocupat – astfel încât pasagerii să stea dispersați într-un vagon. Același principiu se aplică și în cazul vagoanelor de dormit sau cușetă.

Însă această regulă va fi greu de păstrat când trenul este plin, iar masca de protecție este obligatorie în tot mai multe țări nu doar în spații închise, precum supermarket-uri, ci și în mijloacele de transport. Și la noi va fi, de la 15 mai, pentru încă multe luni de acum înainte.

Regula este aplicată în multe țări deja și practic pot fi rezervate doar jumătate dintre locurile din trenuri. În mai multe țări se discută posibilitatea ca și pe trenurile Regio (care circulă pe distanțe scurte, mai ales cu navetiști) să fie obligatorie rezervarea de locuri și se fac investiții pentru ca plățile online să aibă o pondere tot mai mare, dat fiind că banii cash nu sunt nici ei siguri în condițiile date.

Foto ProRail (Olanda)

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu serviciile din vagoanele restaurant care în unele țări europene încă sunt folosite destul de mult. La unele probabil se va renunța, dat fiind că distanțarea socială este greu de păstrat.

În diverse gări din Europa au fost instalate stickere sau alte tipuri de marcaje care le amintesc pasagerilor să păstreze distanța, exemple fiind Marea Britanie, Olanda și Polonia. În Polonia li se amintește cetățenilor să păstreze distanța și în timpul călătoriei. Chiar dacă acum foarte puțină lume merge cu trenul în Europa, din cauza carantinelor, după jumătatea lui mai numărul de oameni va crește substanțial, iar menținerea acestor distanțări va fi esențială. Tot în Polonia, în trenuri sunt delimitate mici spații destinate doar personalului de tren, iar în Franța se instalează panouri de plexiglas în gări, pentru ca personalul feroviar să aibă minim contact cu călătorii.

Poster din Polonia (foto – Koleje Śląskie)

În România, dat fiind parcul de vagoane redus, va fi imposibil de păstrat distanțarea socială. Nu doar că nu ar putea fi lăsate jumătate din locuri goale, dar în multe cazuri oamenii circulă în picioare pentru că nu sunt suficiente vagoane. În plus, mulți dintre navetiștii cu abonament circulă cu trenurile de lung parcurs, fiindcă sunt puține trenuri de scurt parcurs ”pendulante” (care repetă de mai multe ori pe zi un traseu scurt.

Întrebarea este cât timp va trebui menținută distanțarea socială în trenuri și în alte mijloace de transport, iar la ea nu poate nimeni să răspundă, fiindcă totul depinde de cum va evolua numărul de îmbolnăviri. Însă în unele țări companiile de transport public din unele orașe solicită autorităților sprijin urgent fiindcă sunt în gravă criză financiară din cauza prăbușirii numărului de pasageri.

Mașina câștigă ”lupta” cu trenul?

În multe țări europene s-a investit enorm în ultimii 30 de ani în trenuri, fie că este vorba de cele de mare viteză, fie despre cele Regio-Urbane în stil S-Bahn folosite de milioane de oameni pentru a ajunge la muncă. Trenurile de mare viteză permit naveta zilnică și la distanțe de peste 150 km, în timp ce trenurile urbane scurtează timpii față de interminabilele blocaje din trafic.

Însă epidemia de COVID-19 pare să schimbe lucrurile, iar mașina personală este prezentată de mulți ca fiind singurul mod sigur de transport, dat fiind că poți evita atingerea unor suprafețe pe care le ating zilnic mii de oameni. Sunt și companii care au mărit spațiul de parcare, fiindcă o bună parte dintre angajați nu mai vin cu transportul în comun, ci aleg mașina personală în ideea de a nu intra în contact cu nimeni pe drum.

La noi doar pe sub 500 km trenurile pot atinge 120 km/h iar viteza medie este de 43 km/h, astfel că trenul a pierdut lupa cu mașina într-o bună parte din țară. Însă în alte țări situația este paradoxală: după ce s-a investit mult în domeniul feroviar și mulți oameni au lăsat mașina pentru a merge cu trenul situația se întoarce cu 180 de grade și mașina revine în forță din cauza fricii de infectare cu noul coronavirus.

În mai multe țări feroviarii vor să lupte pentru ca trenul să nu piardă definitiv teren.

Șeful companiei feroviare franceze SNCF spune că ”dacă mașina personală va fi marea câștigătoare, atunci înseamnă că noi am greșit undeva”.

”Este vital să le demonstrăm oamenilor că dacă iau trenul nu își pun sănătatea în pericol. Trenul trebuie perceput ca mijloc sigur de transport ”, mai spune Jean-Pierre Farandou.

Șeful SNCF spune că se dezinfectează mai des gările, pasagerii trebuie să poarte mască, primesc gel dezinfectant și se va schimba modul de acces în gările mari.

Șeful SNCF spune însă că regulile de distanțare socială nu pot fi menținute în trenuri, fiindcă asta ar însemna că trenurile regio-urbane din jurul Parisului pot transporta doar o cincime din pasageri, iar TGV-urile, dacă ar merge cu doar jumătate dintre locuri ocupate, nu ar fi deloc rentabile.

Asociațiile europene din industria feroviară cer de la UE să includă sectorul în planurile de redresare post – Covid-19 pentru că această situație a afectat grav sectorul, din cauza întreruperii cvasi-totale a serviciilor. Este esențială și reluarea legăturilor internaționale întrerupte din cauza închiderii granițelor, dar și menținerea la cote cât mai ridicate a transportului de marfă.

Unele asociații atrag și atenția că trebuie susținute modalități de transport cu emisii poluante reduse, cum este transportul feroviar și nu să fie încurajată folosirea automobilului, care până acum a fost atât de blamată.

Este clar că transportul public nu-și va reveni prea curând fiindcă pandemia nu s-a terminat, restricțiile vor mai persista multe luni în Europa, chiar dacă sub o formă mai ”light” și oamenilor le va fi frică să meargă la fel de mult cu trenul, autobuzul sau metroul. Acum este imposibil de spus când vor reveni lucrurile la normal și de aceea știm foarte puține și despre cum se va circula cu trenul în viitor.

Sunt și analize care estimează un viitor pozitiv pentru trenuri. De exemplu, un raport al băncii elvețiene UBS arată că în perioada post-Covid va crește numărul celor care trec de la transportul aerian, la trenuri. Aici trebuie spus că este vorba de trenuri de mare viteză din țări precum Spania și Franța unde trenul poate concura cu succes avionul pe distanțe de până la 700-800 km. Raportul mai spune că pe termen lung clar va scădea numărul de călătorii făcute cu avionul, în condițiile în care multe deplasări vor fi înlocuite de videoconferințe, iar pe distanțe scurte vor fi mai multe călătorii singur în mașină, cu aplicații stil Uber, cu bicicleta și chiar pe jos.

Clar că se va călători cu trenul doar cu mască de protecție, dar se pune marea întrebare despre cum poate fi menținută distanțarea socială, în condițiile în care, dacă s-ar ocupa doar jumătate dintre locuri mult mai puțini ar putea călători și veniturile companiilor ar fi mult diminuate.

Despre COVID-19

COVID-19 este boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit. Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în decembrie 2019. Principala modalitate de răspândire a bolii este prin picături expulzate de cineva care tuşeşte sau strănută.

Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om provoacă infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS). Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala coronavirus COVID-19.

Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei uşoare, cu debut treptat. Unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ 1 din fiecare 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă şi prezintă dificultăţi de respiraţie.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului.