Cum recunoaștem țigările de contrabandă din România

În afară de Ritm, Ashima sau Marble (aduse, în general, din Ucraina sau Moldova), pe piața de țigări contrafăcute există și mărci cunoscute. Cum le recunoaștem pe cele aduse ilegal în România? I-am întrebat acest lucru pe experții de la stopcontrabanda.ro.

În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, una dintre afacerile care nu pare să fie afectată este contrabanda de țigări. Datele oficiale arată că, în ciuda închiderii granițelor, în martie 2020 capturile de țigări din România au fost mai consistente decât în martie 2018 (dar mai puține decât în martie 2019): 9,7 milioane de pachete, potrivit datelor centralizate de site-ul stopcontrabanda.ro, față de 9,3 milioane în 2018.

Dacă în articolul precendent am arătat cât de mare este piața țărilor de contrabandă și cum vânzările din piețele bucureștene continuă nestingherite, chiar și în timpul pandemiei, acum explicăm cum pot fi recunoscute țigările care au fost aduse ilegal în România. În acest sens, am stat de vorbă cu experții de la stopcontrabanda.ro, un site care centralizează în timp real informațiile referitoare la capturile de țigări de contrabandă care au loc pe tot teritoriul României.

Iată ce au răspuns aceștia:

Cum poți să recunoști țigările de contrabandă care se vând în România? Există și țigări de contrabandă care au timbru fiscal?

Detaliile de pe un pachet de țigări pot spune consumatorului dacă a achiziționat un pachet de țigări autentic sau unul de contrabandă. Chiar dacă sunt disponibile la prețuri mult mai mici, pentru că nu plătesc nicio taxă, cele mai multe produse de pe piața neagră nu au o sursă clară a provenienței și nu respectă normele de fabricație ale Uniunii Europene.

1. Locul din care cumperi țigaretele este primul indicator al unei posibile surse ilicite. Dacă țigările sunt achiziționate dintr-un loc neautorizat pentru comercializarea produselor din tutun, de la persoane neautorizate care vând în locuri precum piețe publice sau chiar pe stradă, este posibil ca țigările să provină din contrabandă. Soluția? Cumpărați doar din magazine.

2. Metoda de comercializare (fiscalizarea). Dacă pachetul de țigarete îți este dat de sub tejghea, nu primești bon fiscal și vânzarea nu este înregistrată, țigaretele provin, probabil, din surse ilicite. Soluția este simplă: cereți de fiecare dată bon fiscal.

3. Inscripționarea pachetelor. Pachetele de țigarete destinate vânzării pe piața din România sunt inscripționate exclusiv în limba română. Dacă pe pachet apar litere chirilice sau orice altă limbă în afară de limba română, atunci acesta provine din surse ilicite.

4. Piața de destinație a produselor. Timbrul fiscal indică țara în care ar trebui să se vândă un produs. Dacă timbrul fiscal indică o altă piața de destinație decât România, atunci acestea provin din surse ilicite.

5. Avertismentele de sănătate. Modul în care arată avertismentele de sănătate de pe pachetele de țigări reprezintă un alt indiciu important pentru consumatori. De exemplu, în România avertismentele de sănătate sunt scrise cu litere albe pe fundal negru, în timp ce în Republica Moldova ele sunt inscripționate cu litere negre pe fundal alb.

Cum poți să deosebești țigările de contrabandă de țigările legale atunci când este vorba de mărci care se regăsesc și în România? Au gust diferit?

Cele cinci elemente enumerate mai sus sunt principalele indicii că un pachet de țigări este de contrabandă. Atunci când consumi produse de contrabandă, de fapt nu știi ce consumi. Analizele de laborator arată că în foarte multe cazuri țigările contrafăcute conțin foarte puțin tutun.

Există și țigări fără taxe care sunt fabricate în România? Dacă da, cum pot fi recunoscute?

Toate produsele din tutun fabricate legal în România sunt taxate conform prevederilor legale. Din prețul unui pachet de țigări vândut legal, statul încasează circa 80% prin taxe, respectiv TVA și accize.

Care sunt mărcile de țigări care se găsesc și în România, legal, și care sunt pe piață și în varianta contrafăcută?

Cele mai traficate țigări de pe piața neagră nu sunt ale niciunuia dintre marii producători din România. Astfel, conform studiului Novel, care analizează piața neagră și evoluția ei, în februarie 2020 podiumul țigărilor vândute la negru era ocupat de Ritm, Ashima și Marble (mai multe detalii despre aceste mărci de țigări pot fi citite aici). Contrabandiștii aduc, desigur, și țigări pe care oamenii le pot recunoaște ușor.

Pentru a afla dacă un pachet de țigarete este contrafăcut este nevoie de o analiză de laborator. Este o activitate de laborator complexă care analizează toate elementele caracteristice mărcii respective: amestecul de tutun, pachetele în care acestea au fost ambalate, filtrele folosite etc. Doar în urma unor astfel de analize se certifică dacă un pachet de țigări este contrafăcut sau a fost produs pentru o altă piață, alta decât România.

Dincolo de calitatea îndoielnică a produselor de contrabandă, de standardele de siguranță în comercializare care sunt complet ignorate și, nu în ultimul rând, de prejudiciul semnificativ produs de contrabandă bugetului de stat, este important să subliniem efectele foarte grave la nivelul comunităților. Cel care face o astfel de achiziție trebuie să înțeleagă că gestul său nu doar periclitează propria siguranță, ci întreține de fapt un întreg lanț de criminalitate, care afectează siguranța și dezvoltarea socio-economică a comunităților. Privind lucrurile din această respectivă, înțelegem că fiecare decizie de achiziție are, de fapt, consecințe multiple.

Material susținut de British American Tobacco