Sari direct la conținut

Șeful CCR, la Antena 3: Nu știu de unde s-a înțeles că ne-am pronunțat că președintele nu putea să-l desemneze pe Orban. Noi am reproșat că a fost propus, cum declară candidatul, ca să pice

HotNews.ro
Valer Dorneanu, presedintele CCR, Foto: Agerpres
Valer Dorneanu, presedintele CCR, Foto: Agerpres

Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a declarat la Antena 3, că judecătorii CCR au admis sesizarea PSD privind desemnarea lui Ludovic Orban, nu pentru că președintele nu-l putea desemna pe acesta din nou premier, ci pentru că „nu a fost propus pentru a coagula un guvern, ci a fost propus – cum declară candidatul – ca să pice”.

„Practic Ludovic Orban a refuzat învestirea ca și candidat de prim-ministru desemnat. Tot ce a făcut a făcut în sensul să nu fie învestit. Acesta a fost sensul, nu să indicăm președintelui pe cine să numească în continuare”, a mai spus el.

Declarațiile lui Dorneanu, la Antena 3:

  • Nu știu de unde s-a înțeles că noi în decizia noastră ne-am pronunțat că președintele nu putea să-l desemneze pe primul ministru Orban sau că președintele nu are voie să aleagă și să desemneze candidat pentru funcția de prim ministru orice altă persoană.
  • Ceea ce am spus noi este următorul lucru: potrivit Articolului 101, aliniatul 3 din Constituție, președintele, în caz de criză, după căderea unui guvern, propune Parlamentului candidat de prim ministru, o persoană, dacă nu există un partid majoritar, o persoană care să fie degajată de dialogul dintre președinte și partidele politice, dialog care să evoce, care să indice o persoană capabilă să coaguleze o majoritate parlamentară care să formeze guvernul.
  • Deci, ceea ce am reproșat noi ca și existență a conflictului, este faptul că persoana nominalizată, nu vorbesc aici de Ludovic Orban, vorbesc de candidatul care a fost propus, nu a fost propus pentru a coagula un guvern, ci a fost propus – cum declară candidatul – ca să pice, ca să fie rejectat. Deci sensul prevederilor constituționale este ca o propunere care se degajă să fie făcută cu scopul formării unui Guvern care să asigure continuitatea funcționării statului, a statului de drept.
  • Practic Ludovic Orban a refuzat învestirea ca și candidat de prim-ministru desemnat. Tot ce a făcut a făcut în sensul să nu fie învestit.
  • Acesta a fost sensul, nu să indicăm președintelui pe cine să numească în continuare.

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier. Conform unui comunicat, CCR a stabilit că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, astfel că șeful statului trebuie să facă o nouă propunere.

Președintele Klaus Iohannis a lansat luni seară un nou atac la adresa PSD, spunând că nu comentează decizia CCR și că așteaptă motivarea, dar că „ceea ce face PSD este o sfidare fără precedent la adresa oamenilor”, generând o nouă criză prin sesizarea Curții. Iohannis a subliniat că nu va desemna un premier din partea PSD și a exclus și ideea unui guvern de uniune națională.

Iohannis a spus că nu va comenta decizia Curții Constituționale, așteptând motivarea Curții.

Ludovic Orban susține că decizia Curții Constituționale potrivit căreia este neconstituțională desemnarea sa ca premier nu reprezintă „nicio lovitură”. Comentariul pe care l-a făcut Orban, înainte de a intra la ședința parlamentului pentru un nou vot de învestitură. Ulterior, premierul s-a lansat într-un atac la Curtea Constituțională pe care a acuzat-o de „partizanat evident în favoarea PSD”.

„Nu e nicio prevedere constituțională care îl împiedică pe președintele României să nominalizeze un candidat cum sunt eu. Nu putem să nu constatăm un partizanat evident în favoarea PSD care s-a manifestat sistemic”, a spus Orban.

El a adăugat că nu înțelege „pe ce text constituțional s-a bazat” CCR care a invocat o decizie din 2014 referitoare la un proiect de revizuire, în condițiile în care în 2018 o altă decizie spune că acestea „nu pot face parte din jurisprudență”.

„Este clar că deciziile CCR afectează atribuțiile constituționale ale președintelui. Președintele este persoana publică cu cea mai mare legitimitate. (…) Voința oamenilor nu poate fi înfrântă de o majoritate conjucturală, nici de deciziile CCR pentru că mai devreme sau mai târziu această voință a cetățeanului se va exprima prin vot”, a mai spus el.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro