Sesiunea extraordinară a Parlamentului începe astăzi / Eliminarea pensiilor speciale și asumarea răspunderii Guvernului pe alegerea primarilor în două tururi, pe agendă

Parlamentul se reuneşte în sesiune extraordinară, de luni și până miercuri, pentru eliminarea pensiilor speciale şi pentru asumarea răspunderii Guvernului pe legea privind alegerea primarilor în două tururi. PSD și UDMR au anunțat că vor depune moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Orban.

Luni, de la ora 14.00, parlamentarii au activități în comisii.

Marți, de la ora 14.00 este programată ședință de plen a Camerei Deputaților pentru votul la legea de eliminare a pensiilor speciale.

Pe ordinea de zi se află atât proiectul PNL, avizat în decembrie în Comisia de muncă, cât și proiectul iniţiat de USR, respins de Senat şi ajuns în martie 2018 pentru dezbatere la Camera Deputaţilor.

Proiectul PNL propune eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, pentru membri ai corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu excepţia pensiilor militare. Liberalii susțin menținerea pensiilor speciale doar pentru militari deși, inițial, aceștia au pledat și pentru păstrarea beneficiilor și pentru magistrați.

Dezbaterile din Comisia de specialitate au avut loc în 17 decembrie pe ambele inițiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât și a USR, dar raportul favorabil a fost dat pentru proiectul PNL. Acesta nu a intrat însă la votul deputaților în 18 decembrie.

Potrivit proiectului care a primit raportul favorabil al Comisiei de muncă, își pierd pensiile speciale și sportivii și artiștii. De altfel, acesta era un amendament propus de președintele Comisiei pentru Muncă, deputatul PSD Adrian Solomon. Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a precizat că acest amendament va fi eliminat, aceasta fiind singura modificare în lege. „Proiectul va veni în plen la vot și vom scoate amendamentul Comisiei privind sportivii și personalitățile României care erau prinse în acel amendament. Cu alte cuvinte, pe 28 ianuarie va fi dezbatere, scoțând acel amendament, plus vot final”, declara Marcel Ciolacu.

Proiectul de lege a provocat proteste ale magistraților. Astfel, mai multe curți de apel și tribunale din țară au anunțat încă de săptămâna trecută întreruperea activității pe termen nelimitat.

Orban, în Parlament miercuri pentru a-și asuma răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi

Miercuri, la ora 14.00, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședință comună, iar premierul Ludovic Orban vine în parlament pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi, pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea. Parlamentarii pot depune amendamente la acest proiect până luni.

După asumarea răspunderii, există un interval de trei zile în care poate fi depusă moţiune de cenzură. PSD și UDMR au anunțat că vor iniția o moțiune, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, se declara convins că aceasta va trece, deşi, matematic, cele două partide nu au numărul necesar de voturi. USR, ALDE, Pro România şi PMP nu susţin moţiunea.

Guvernul Orban a introdus în proiectul privind alegerea primarilor în două tururi un articol care prevede că pot vota într-o localitate doar cei care și-au stabilit reședința acolo de cel puțin trei luni, măsura fiind luată pentru ”limitarea situațiilor de turism electoral”. Prevederea a fost contestată în spațiul public, dar Guvernul a anunțat că nu va renunța la aceasta.

Ce prevede proiectul propus de Executiv:

”Persoanele care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reședința sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară.”

Cum este justificată măsura în expunerea de motive a legii:

”În scopul prevenirii distorsionării rezultatului alegerilor la nivelul comunităților locale se impune reglementarea condițiilor de exercitare a votului de către persoanele care au obținut reședința cu mai puțin de 3 luni înaintea datei alegerilor, fapt pentru care își vor putea exercita dreptul de vot la secția de votare la care sunt arondate conform adresei de domiciliu. Astfel, se propun o serie de modificări asupra Legii nr. 115/2015 care vizează eficientizarea desfășurării procesului electoral, stimularea depunerii candidaturilor, în special în localitățile mici, precum și limitarea situațiilor de <>”.

Extrase din Expunerea de motive a proiectului (documentul poate fi citit integral AICI):

• Modificarea condițiilor pentru alegerea primarilor prin organizarea unui singur tur de scrutin – fiind anulată astfel condiția obținerii majorității de 50% plus 1 din voturi, cu mai puțin de 1 an de zile înaintea alegerilor locale – a generat în societate un profund val de nemulțumire, după scrutinele din 2012 și 2016.
• Subiectul alegerii primarilor, prin votul majorității de jumătate plus unu din voturi, a reintrat în dezbaterea parlamentară la scurt timp după alegerile locale din 2016, făcând obiectul mai multor inițiative legislative. (…) În ciuda susținerii majorității covârșitoare a românilor pentru această reglementare, la nivelul Parlamentului norma a fost refuzată în mod sistematic, prin utilizare unor tertipuri procedurale, prin tergiversarea deciziei finale timp de mai mulți ani de zile și scoaterea proiectelor de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, respectiv prin încălcarea termenelor prevăzute de Regulament.
• A putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative.
• În multe cazuri primarul nu beneficiază de susținerea majorității de la nivelul consiliului local, întrucât partidul din care acesta provine este unul minoritar și nu a fost constrâns de jocul electoral la formarea de alianțe validate prin votul dintr-un al doilea tur de scrutin, care să ofere, în oglindă, o soluție de majoritate la nivelul consiliului local.
• Modificarea promovată nu reprezintă o noutate pentru alegători de natură să genereze confuzie sau incertitudine, astfel încât nu poate fi considerată o afectare a principiului predictibilității și securității juridice, fiind vorba de o revenire la o condiție aplicată în mod tradițional în legislația electorală românească începând cu 1992.

Care este procedura angajării răspunderii Guvernului

Constituţia prevede că Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către parlament a unei moţiuni.

O primă situaţie este cea în care parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Dacă această moţiune este votată, atunci guvernul se consideră demis. În situaţia în care guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură depusă, proiectul de lege sau programul pe care şi-a asumat guvernul răspunderea se consideră adoptat (art. 114).

A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege, programul sau declaraţia guvernului, modificate sau completate, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat. Aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devin obligatorii pentru guvern.

În acest context, procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea guvernului.